Roboți foarte rapizi produși în China au ajuns să parcurgă 100 de metri cu o viteză mai mare decât cea a lui Usain Bolt.
Dezvoltarea roboților umanoizi s-a extins însă dincolo de mediul academic militar, ajungând și în industria de apărare a Chinei.
Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni. Abonamentele dascălilor sunt distribuite printr-o organizație de educație care investește în profesori.
La două zile după încheierea Jocurilor, ziarul oficial al Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA) și-a formulat concluziile în urma demonstrațiilor.
După cum relatează Reuters, PLA Daily le-a cerut cercetătorilor să accelereze transferul tehnologiilor de vârf din laboratoare către terenurile de instruire militară, pentru „combatanți” robotici.
Reuters a studiat peste 100 de anunțuri din China despre achiziții militare, studii academice, brevete, publicații oficiale, documente guvernamentale și materiale ale companiilor din domeniul apărării. Concluzia? Armata chineză accelerează cercetarea privind utilizarea militară a roboților umanoizi și planifică eventuala lor desfășurare în timp de război.
Documentele, care nu au mai fost prezentate anterior în această formă, arată că diversele instituții militare ale Chinei testează roboți umanoizi în raport cu cerințele de pe câmpul de luptă, încearcă să achiziționeze roboți și tehnologii pentru instruirea acestora și studiază modul în care aceștia ar putea funcționa alături de trupele umane. Activitatea a căpătat amploare în ultimii, concentrându-se pe modul în care roboții percep mediul înconjurător, manipulează obiecte și datele de instruire a acestora.
China nu are rival la livrările de roboți umanoizi
Producătorii chinezi au dat aproximativ 95% din livrările globale de roboți umanoizi în 2025, potrivit BofA Global Research. Această dominație comercială oferă PLA acces la o industrie aflată în expansiune, în timp ce aceasta își dezvoltă propriile sisteme cu aplicații militare.
Reuters subliniază că aceste cercetări din China legate de roboții pentru apărare evidențiază cât de rapid evoluează tehnologiile militare la nivel mondial. În războiul dintre Rusia și Ucraina, dronele semiautonome care folosesc inteligența artificială pentru navigație și identificarea țintelor au transformat radical misiunile de recunoaștere și atac, în timp ce roboții transportă provizii și recuperează răniți. Ei au început să înlocuiască inclusiv trupele de infanterie.
Aceste evoluții stimulează interesul militar la nivel mondial pentru sistemele autonome.
„Faptul că pot merge în locuri unde nu vrem să trimitem oameni este unul dintre cele mai convingătoare motive pentru a dezvolta roboți”, a declarat pentru Reuters Dennis Hong, profesor de inginerie mecanică și aerospațială la University of California, Los Angeles (UCLA). „Dacă pierderea unui robot înseamnă evitarea pierderii unei vieți omenești, atunci robotul poate deveni un echipament sacrificabil”, subliniază el.
Aaron Johnson, profesor de inginerie mecanică la Carnegie Mellon University, afirmă totuși că roboții rămân mari consumatori de energie, iar mediile de pe câmpul de luptă implică numeroase variabile și pun la încercare capacitatea roboților de a reacționa în moduri imprevizibile.
Reuters nu a găsit dovezi că China ar fi desfășurat până acum un robot umanoid înarmat într-o unitate operațională a PLA. Ministerul chinez al Apărării și Universitatea Națională de Tehnologie a Apărării (NUDT), principala instituție de cercetare a PLA, nu au răspuns solicitărilor de comentarii formulate de Reuters privind aplicațiile militare ale roboților umanoizi.
China vrea ca roboții să reprezinte o forță de asalt urban
China are deja o viziune privind utilizarea roboților umanoizi în războiul urban.
Șase „roboți de luptă” – roboți umanoizi, câini-roboți sau vehicule fără echipaj – ar fi împărțiți între două echipe de asalt. Lucrând împreună cu trupele terestre, roboții ar curăța o clădire ocupată de inamic, etaj cu etaj și cameră cu cameră.
Acest scenariu a fost descris într-o lucrare din august 2025 a unor cercetători de la centrul de testare al NUDT din Xi’an. Studiul a modelat o forță de asalt urban folosind echipamente despre care autorii estimau că ar putea deveni disponibile în următorii cinci până la zece ani. Lucrarea nu preciza regulile de aruncare în luptă a roboților, armele pe care le-ar purta sau modul în care aceștia ar reacționa la întâlnirea cu civili.
Juo-Min Chou, cercetătoare la Institutul pentru Apărare Națională și Cercetări de Securitate din Taiwan, afirmă că îmbunătățirile în ceea ce privește echilibrul, percepția și autonomia roboților umanoizi i-ar putea face utili în locuri precum clădiri, tuneluri și în interiorul navelor. „Cele două mâini și cele două picioare ale lor ar putea, în teorie, să combine mobilitatea, capacitatea de cățărare și manipularea obiectelor”, afirmă aceasta.
Însă pentru misiuni mai simple de recunoaștere sau logistică, roboții cu patru picioare, pe șenile sau pe roți ar fi, în general, mai ieftini și mai ușor de desfășurat la scară largă.
Robot militar pe șenile folosit de forțele armate ucrainene, FOTO: Smoliyenko Dmytro, Ukrinform / Abaca Press / Profimedia
Strategii militari chinezi sunt tot mai interesați de aplicațiile roboților umanoizi
Comentariile militare chineze prevăd o gamă tot mai largă de roluri pentru roboții umanoizi. Un articol publicat în iulie 2025 în PLA Daily susținea că misiunile roboților umanoizi ar putea evolua în cele din urmă „de la sprijinirea luptei către participarea principală la luptă” și discuta despre modul în care roboții ar putea fi autorizați să tragă asupra unei ținte vii a cărei identificare ar fi fost verificată de un om.
În decembrie, Comandamentul Teatrului de Est al PLA a publicat un montaj generat de inteligența artificială care prezenta roboți militari, inclusiv umanoizi și roboți cu patru picioare, copleșind apărarea Taiwanului într-un ipotetic conflict viitor.
China nu este singura țară care explorează utilizările roboților umanoizi pe câmpul de luptă. Anul trecut, armata americană a lansat un concurs pentru dezvoltarea unor „capacități umanoide militarizate” care, în cele din urmă, ar putea lucra alături de soldați.
Armata SUA a spus că posibilele roluri ar include recunoaștere, securitate, înlăturarea obstacolelor, operațiuni cu materiale periculoase și misiuni ofensive și defensive în mediul urban. Până la 10 finaliști urmau să-și testeze sistemele împreună cu experți militari americani în acest an, o sumă inițială de 1,25 milioane de dolari fiind alocată pentru contracte ulterioare.
Industria roboticii din SUA este însă mult în urma Chinei în dezvoltarea roboților bipezi și a celor cu patru picioare. Reuters a relatat luna trecută că roboții companiei chineze Unitree – unul dintre principalii producători de roboți umanoizi și roboți cu patru picioare din lume – și-a bazat proiectarea celor mai bine vânduți câini-roboți pe inovații finanțate de armata americană.
Pentagonul și armata americană nu au făcut comentarii pentru acest material.
Infiltrarea în liniile inamice
Interesul Chinei pentru aplicațiile militare ale roboților umanoizi a început să crească în 2024. În acel an, NUDT și Academia Chineză de Științe Militare au organizat un forum privind tehnologiile de apărare. Aceasta a inclus o sesiune dedicată aplicațiilor militare ale sistemelor umanoide, potrivit site-ului NUDT.
Un an mai târziu, NUDT a prezentat în mod explicit roboții umanoizi ca instrumente pentru câmpul de luptă. O competiție universitară din iunie 2025 a inclus o probă care simula „infiltrarea în spatele liniilor inamice”, cerând roboților să pătrundă într-o zonă, să o cartografieze și să localizeze ținte, potrivit site-ului universității. O altă probă prevedea ca roboții să efectueze verificări de identitate, inspecții disciplinare și patrule de securitate în baze militare.
Universitatea de cercetare militară a descris competiția drept un teren de testare pentru ca roboții umanoizi să ajungă în cele din urmă „pe câmpul de luptă”.
Documentele privind achizițiile militare din aceeași perioadă reflectau acest obiectiv final.
În mai 2025, PLA a publicat o licitație pentru achiziționarea unui robot umanoid, inclusiv instalarea și instruirea tehnică. Patru luni mai târziu, un anunț de achiziție care menționa o adresă de email a NUDT ca punct de contact solicita un „sistem inteligent de percepție și operare dexteră pentru roboți umanoizi întrupați”.
În iunie anul acesta, PLA a alocat aproximativ 300.000 de dolari pentru un sistem destinat colectării și etichetării datelor provenite de la camere, radare și senzori de mișcare pentru roboți umanoizi, inclusiv informații despre terenurile pe care aceștia le-ar putea traversa, potrivit unui alt document de achiziție militară.
Specificațiile arată că interesul armatei chineze se extinde dincolo de corpurile fizice ale roboților, către sistemele de percepție, manipulare și instruire despre care cercetătorii din domeniul apărării spun că sunt esențiale pentru ca roboții umanoizi să depășească stadiul demonstrațiilor controlate.
Xi Jinping alături de ofițeri ai forțelor armate chineze, FOTO: Li Gang / Xinhua News / Profimedia Images
De la teorie la practică
Informațiile de anul acesta arată că dezvoltarea roboților umanoizi s-a extins dincolo de mediul academic militar, ajungând și în industria de apărare a Chinei.
Robotul Fuxi, produs de un conglomerat de stat din domeniul apărării Norinco, este un exemplu. Materialele companiei publicate chiar luna trecută descriu robotul umanoid de dimensiuni normale ca fiind capabil să îndeplinească misiuni de pază, recunoaștere în orice condiții meteorologice, patrulare inteligentă și sarcini periculoase.
Fuxi poate fi conectat la sistemul de teleoperare al Norinco, care permite unui operator uman să controleze de la distanță un robot umanoid, potrivit companiei. Eliminarea necesității ca robotul să ia singur toate deciziile ar putea rezolva ceea ce mulți experți în robotică consideră a fi cea mai mare provocare actuală pentru roboții umanoizi.
Malcolm Davis, analist principal la Institutul Australian pentru Politici Strategice, afirmă că, în prezent, nu consideră roboții umanoizi sisteme practice pentru câmpul de luptă. „Dar peste cinci până la zece ani”, spune acesta, „ar putea foarte bine să devină astfel de sisteme”.
Îngrijorări legate de folosirea armelor autonome pe câmpul de luptă
Chiar dacă în prezent sunt controlați de la distanță, roboții umanoizi pentru desfășurare autonomă ar trebui în cele din urmă să gestioneze dileme etice. Legile războiului impun forțelor armate să facă distincția între combatanți și civili și să se abțină de la atacarea răniților sau a luptătorilor care se predau.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii a avertizat că armele autonome, în general, ar putea întâmpina dificultăți în interpretarea fiabilă a semnelor de capitulare, deoarece astfel de judecăți pot depinde de context, comportament și intenție.
Armata SUA impune ca armele autonome să fie supuse unei evaluări juridice și unor teste realiste, iar comandanții și operatorii să exercite o judecată adecvată în ceea ce privește utilizarea forței. Ministerul chinez al Apărării a declarat în martie că armele dotate cu inteligență artificială ar trebui să rămână sub control uman.
Aceste preocupări nu au descurajat explorarea de către China a utilizărilor militare ale roboților umanoizi.
Wang Yonghua, cercetător la Academia Chineză de Științe Militare, a scris într-un comentariu din noiembrie anul trecut că roboții umanoizi se confruntă cu probleme încă nerezolvate în ceea ce privește deplasarea, percepția și inteligența. Pentru ca roboții umanoizi să devină sisteme militare răspândite ar fi necesare descoperiri tehnologice majore, reducerea costurilor de producție și fabricarea la scară industrială.
Dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, a scris Wang, „roboții umanoizi se vor revărsa pe câmpul de luptă”.
