Rolul notarului în întocmirea unui testament

Smile Media

Un testament este un document juridic unilateral, personal și revocabil, prin care o persoană (numită testator) își exprimă ultima voință cu privire la distribuirea averii sale și alte dorințe pentru momentul în care nu va mai fi în viață. Așadar, prin testament îți poți desemna moștenitorii, adică persoanele care să îți primească bunurile (case, terenuri, economii, obiecte de valoare etc.) după deces. De asemenea, în testament poți include și dispoziții care privesc organizarea funeraliilor, îngrijirea persoanelor sau animalelor de companie care depind de tine, numirea unui executor testamentar (o persoană de încredere care să se asigure că ultimele tale dorințe sunt îndeplinite) sau chiar recunoașterea unui copil.

Este important de reținut este că testamentul are caracter revocabil. Atât timp cât ești în viață, îl poți modifica sau anula oricând dacă te răzgândești, pentru ca acesta să reflecte mereu voința ta actuală.

Tipuri principale de testamente

Legislația din România recunoaște mai multe forme de testament, adaptate diferitelor situații. În condiții normale, testamentul ordinar poate fi de două feluri: olograf sau autentic (notarial). Pe lângă acestea, în situații excepționale se pot întocmi testamente privilegiate, valabile doar pe durate sau în condiții limitate.

Testamentul olograf

Testamentul olograf este redactat integral de mână de către testator, datat și semnat olograf (adică tot de mâna lui). Legea cere expres scrierea integrală, datarea și semnătura testatorului, acestea fiind condiții de valabilitate, sub sancțiunea nulității absolute. Testamentul olograf nu necesită prezența unui notar sau martori atunci când este redactat, iar avantajul său major este că poate fi întocmit oriunde și oricând, fără costuri.

Testamentul olograf are și dezavantaje importante. În primul rând, tocmai pentru că este scris fără ajutor de specialitate, există un risc mare de a conține greșeli juridice sau formulări neclare, care pot duce la interpretări greșite sau chiar la anularea unor clauze. De asemenea, un document scris de mână poate fi mai ușor contestat. În practică, testamentele olografe prezintă un risc mai mare de litigii ulterioare, tocmai din cauza posibilelor ambiguități.

Testamentul autentic (notarial)

Testamentul autentic este cel întocmit și autentificat de un notar public (sau de o altă autoritate cu competență, cum ar fi un consul, în condiții speciale prevăzute de lege). Procedura este mai formală, dar și mult mai sigură din punct de vedere juridic. Practic, la notariat, testatorul își exprimă dispozițiile (spune notarului ce dorește să scrie în testament), iar notarul se ocupă de redactarea propriu-zisă a documentului, asigurându-se că sunt respectate toate cerințele legale. După redactare, testamentul este citit testatorului (sau îi este înmânat să îl citească singur) și se fac eventualele corecturi necesare, apoi documentul este semnat de testator și autentificat de notar.

Testamentul autentificat de notar este considerat cel mai sigur și solid tip de testament. Iată de ce:

în primul rând, notarul verifică identitatea și capacitatea testatorului, deci nu există dubii privind persoana care a lăsat dispozițiile;
notarul folosește termeni juridici exacți și se asigură că voința testatorului este exprimată clar și fără echivoc;
un testament autentic se bucură de forța probantă a unui act autentic, ceea ce în termeni simpli înseamnă că este greu de contestat ulterior;
după semnare, un exemplar al testamentului autentic rămâne arhivat la biroul notarial (sau, după caz, la Camera Notarilor) pe durată nedeterminată;
forma autentică face posibil ca și persoanele care nu știu să scrie sau să citească, ori care din cauza unei infirmități nu pot semna, să își facă un testament.

Singurul dezavantaj al testamentului notarial ar putea fi costul, având în vedere că serviciul notarului implică un onorariu. Însă acest cost este relativ mic în comparație cu beneficiile oferite.

Testamentele privilegiate (în situații excepționale)

Există și testamente privilegiate, folosite doar în situații speciale, de urgență sau când condițiile obișnuite nu pot fi îndeplinite. Legea prevede câteva cazuri limitative în care o persoană poate redacta un testament în formă privilegiată, valabil pe termen scurt, atunci când nu are acces la un notar. Iată câteva exemple de situații extraordinare:

calamități, epidemii, războaie sau alte situații de urgență: dacă te afli într-o astfel de împrejurare excepțională în care viața îți este pusă în pericol și nu poți ajunge la notar, legea permite să îți faci testamentul în fața unui funcționar competent al autorității civile locale (de exemplu, un reprezentant al administrației locale, primărie);
militari pe front sau persoane angajate în forțele armate: dacă ești militar în misiune (sau chiar civil angajat în armată) într-o zonă unde nu ai la dispoziție un notar, poți să faci testamentul în fața comandantului unității militare sau a înlocuitorului acestuia;
persoane grav bolnave, izolate în spitale: dacă ești internat într-o instituție sanitară în care notarul public nu poate ajunge din motive de carantină, izolare sau distanță, de exemplu, poți întocmi un testament în fața directorului spitalului, a medicului șef al instituției sau a medicului de gardă.

În toate situațiile de mai sus, testamentul se scrie (forma scrisă este obligatorie și aici) și trebuie semnat de testator, iar legea cere prezența a doi martori care să asiste. Testamentul privilegiat are însă caracter temporar, fiind valabil doar pe durata stării excepționale și încă 15 zile după ce aceasta a încetat.

Rolul notariatului în întocmirea unui testament sigur și legal

Deși poți alege să îți scrii singur testamentul, rolul notarului public în procesul de planificare a moștenirii este unul esențial pentru siguranța și validitatea actului. Întocmirea testamentului în formă autentică la notar este recomandată tocmai datorită numeroaselor beneficii pe care le aduce:

notarul garantează identitatea testatorului și capacitatea sa de a dispune;
notarul ajută la stabilirea clară a voinței (prin întrebări lămuritoare și formularea juridică exactă a clauzelor);
notarul previne includerea unor clauze ineficace sau imposibil de executat;
actul autentic notarial are forță probantă sporită, fiind mult mai greu de contestat ulterior.

Pe lângă faptul că păstrează un exemplar în arhiva sa (unde nu poate fi distrus sau ascuns de nimeni), notarul va înscrie testamentul într-un registru electronic național al liberalităților. La decesul testatorului, moștenitorii (sau orice notar sesizat pentru deschiderea succesiunii) pot verifica ușor în acest registru dacă există un testament lăsat și la ce notar se află depozitat.

Nu în ultimul rând, notarii publici au experiență în materie de succesiuni – vezi mai multe informații aici – și îți pot oferi sfaturi valoroase. Ei îți pot explica ce înseamnă rezerva succesorală, cum poți totuși să favorizezi pe cineva fără să încalci legea, cum să formulezi o dispoziție ca să fie clară sau ce efecte ar putea avea anumite alegeri.

Consultând un notar, te asiguri că testamentul tău este nu doar valid, dar și optim pentru situația ta familială și patrimonială.

Articol susținut de notariatstoica.ro