Rolul oligarhilor in protejarea estului Ucrainei de separatistii pro-Putin. Istoricul ucrainean Yaroslav Hrytsak: Odessa nu vrea razboi

La jumatate de an de la invadarea Ucrainei de catre soldatii rusi, planurile lui Vladimir Putin par sa fie reusit doar in parte. Crimeea si regiunea industriala a Donetskului nu mai sunt controlate de Kiev, dar restul estului ucrainean ramane stabil.

Cat din aceasta stabilitate se datoreaza oligarhilor ucraineni? Cat de fragila este regiunea Odessei, a carei securitate este atat de importanta pentru Romania? Istoricul ucrainean Yaroslav Hrytsak, unul dintre cunoscatorii din interior ai politicii de la Kiev, explica pentru HotNews situatia celei mai complicate si periculoase regiuni din Europa de astazi.

Vlad Mixich: Actualul presedinte al Ucrainei, Petro Poroshenko, este unul dintre oligarhii tarii. De ce au decis ucrainenii sa aleaga un oligarh ca presedinte?

Yaroslav Hrytsak: Sunt mai multe feluri de oligarhi in Ucraina. Chiar la inceputul protestelor din Maidan, atunci cand erau aproape un milion de oameni in strada, in anumite zone ale pietii din Kiev aparusera violente. Si o singura persoana, un singur politician, a mers in acea parte a Maidanului incercand sa calmeze lucrurile. Toti ceilalti au ramas in zonele linistite. Acel om a fost Poroshenko. Cand au fost difuzate imaginile cu el eram invitat intr-un studio de televiziune si impactul a fost de o asa maniera incat am spus atunci ca asistam probabil la nasterea unui nou lider al Ucrainei.

Poroshenko intruchipeaza siguranta, securitatea. Si astazi aceasta este cea mai importanta problema pentru ucraineni. El a simtit atunci o nisa, o nevoie psihologica a ucrainenilor de a avea un lider care sa le garanteze securitatea.

VM: Dar daca presedintele vine din zona oligarhilor atunci cum poate fi diminuata coruptia? In ianuarie-februarie 2014 in Maidan cel mai frecvent strigat pe care l-am auzit a fost “Sa plece hotii”.

Yaroslav Hrytsak: Nu vreau sa-l apar pe Poroshenko, dar impresia mea este ca trateaza serios problema coruptiei. O lege care ii lustreaza pe cei corupti a fost deja aprobata si este o lege non-violenta, ceea ce e foarte bine.

VM: Si totusi Parlamentul de la Kiev nu a votat legea de infiintare a unui birou anticoruptie. De ce?

Yaroslav Hrytsak: Nu stiu sigur. Dar cred ca un motiv este faptul ca Parlamentul e compus din mai multe factiuni politice si, cum suntem in ajunul alegerilor parlamentare, orice problema este foarte politizata. Poroshenko are niscaiva sprijin parlamentar, dar nu-l controleaza in intregime. Are un partid personal, care este supranumit partidul lui Poroshenko, ceea ce mie nu-mi place pentru ca nu-mi place niciun partid personal. Ironia este ca acest partid, care nici nu exista acum cateva luni, are cel mai mare sprijin popular.

VM: Cat de important este astazi rolul oligarhilor in incercarea Ucrainei de a mentine anumite regiuni din sud si din est in afara controlului separatistilor rusi?

Yaroslav Hrytsak: Ucraina nu e o tara usor de inteles. Un rezultat bun al Maidanului a fost demonstrarea faptului ca oligarhii nu sunt atat de puternici pe cat credeau ei ca sunt. Cel mai bun exemplu e Rinat Ahmetov. In urma cu cateva luni el era cel mai bogat si puternic oligarh din Ucraina si, cu toate acestea, nu a putut face nimic. Practic a trebui sa fuga din Donbas, locuieste astazi la Kiev si tace. Un alt oligarh, Victor Pinchuk, ginerele fostului presedinte Leonid Kuchma, care a fost foarte influent in ultimii zece ani, este si el un exemplu. Pe de alta parte, in Mariupol de pilda, rolul oligarhilor locali a fost foarte important pentru ca ei au organizat unitatile de aparare cetatenesti. Asta s-a intamplat pentru ca interesul lor a coincis cu cel al populatiei: evitarea razboiului. Acolo nu s-a pus problema pro-occidentali versus pro-rusi, ci s-a pus problema securitatii. Repet: daca cineva vrea sa inteleaga astazi Ucraina trebuie sa inceapa cu problema securitatii. Oamenii nu vor razboi.

VM: Oligarhul Ihor Kolomoisky a avut si el un rol important in protejarea Dnipropetrovskului de separatisti?

Yaroslav Hrytsak: Nu doar datorita lui Kolomoisky. Fara sprijinul lui apararea ar fi fost mai dificila, dar situatia astazi acolo nu ar fi fost diferita. Am realizat sondaje de opinie in ultimii 20 de ani si din toate a reiesit o rivalitate intre aceste doua orase: Donetsk si Dnipropetrovsk. Estul Ucrainei nu este deloc omogen, e foarte divizat. In Dnipropetrovsk este sediul vechii elite sovietice. Kuchma, Timoshenko, multi dintre cei care au condus Ucraina in ultimii ani vin de acolo.

Donetsk-ul este o zona mai gri, foarte foarte corupta si ei au avut intotdeauna un complex de inferioritate fata de Dnipropetrovsk. De fapt, acesta din urma este singurul oras din estul Ucrainei care a fost in intregime de partea revolutiei portocalii. Kolomoisky nu a facut altceva decat sa calareasca valul deoarece profitand de acest moment a putut, spre deosebire de Ahmetov, sa-si mentina pozitia.

VM: Si in Odessa oligarhii au fost importanti?

Yaroslav Hrytsak: E o diferenta aici. Mariupol este un oras industrial, in timp ce Odessa si Kharkiv sunt zone metropolitane. Acestea sunt orase diferite, cu o alta istorie, un alt statut. Kharkiv a fost capitala Ucrainei, Odessa a fost al treilea cel mai mare oras din imperiul rus. In cazul Odessei a fost foarte multa organizare civica. Eu merg deseori la Odessa, am si o casa de vacanta acolo. Sunt trei regiuni care i-au ingrijorat si ii ingrijoreaza pe specialistii ucraineni in securitate. Crimeea, Donbas si Odessa. Odessa pentru ca cele mai mari investitii facute de rusi in Ucraina sunt in aceasta regiune. Tot in Odessa se afla liderul bisericii ortodoxe aflate sub ascultarea Moscovei, care este cel mai sovinist si cel mai anti-ucrainean din tara. In special din cauza vecinatatii cu Transnistria, regiunea Odessei trezeste ingrijorari. Si nici regiunea Odessei nu este omogena: nordul este mai securizat, dar sudul nu. Salvarea Odessei din mainile separatistilor a fost in mare parte facuta chiar de oamenii de acolo.

Inca de la inceputul invaziei Crimeei de catre Putin, in Odessa au fost demonstratii de masa sau proteste flash. E interesant ca principalii intelectuali, principalii artisti de acolo au facut declaratii anti-Putin foarte clare. Principalul mesaj al populatiei de acolo a fost: “Putin pleaca la tine acasa”. In martie, in piata principala din Odessa s-a cantat Oda Bucuriei. Subliniez ca Odessa nu este foarte pro-ucraineana. Dar sunt suficient de destepti incat sa evite razboiul. Presupunerea lui Putin a fost ca dupa ce soldatii lui vor fi intrat in Crimeea, ei vor fi intampinati cu flori si in Odessa, Kharkiv sau Dnipropetrovsk. Dar asta nu s-a intamplat.

VM: Diviziunea clasica in Ucraina este trasata pe linia regiunilor vorbitoare de ucraineana si a celor vorbitoare de rusa…

Yaroslav Hrytsak: Acum lucrurile s-au schimbat. A aparut o diviziune chiar in interiorul regiunilor vorbitoare de rusa. Intre regiunea Donbasului si celelalte regiuni. Nimeni nu vrea sa se intample in orasul lui ceea ce s-a intamplat in Donetsk. Propaganda Kremlinului a fost marginalizata in Odessa. Dar situatia poate deveni din nou tulbure pentru ca unul dintre liderii miscarii separatiste a fost eliberat din inchisoare si se va intoarce in Odessa.

VM: In Romania, pentru a justifica invazia lui Putin in Crimeea anumite cercuri au folosit urmatorul argument: Crimeea a apartinut Rusiei o perioada mult mai indelungata decat Ucrainei.

Yaroslav Hrytsak: Folosirea argumentului istoric nu e o abordare serioasa. In acest caz ce ar trebui sa se intample cu Alsacia? Sau cu Trieste? E Wroclav sau e Breslau? E Cluj sau e Kolozsvar? Daca incepem cu astfel de argumente ne vom intoarce la razboiul rece si, foarte probabil, la un razboi cald. Europa a fost construita pe ideea reconcilierii. Asta inseamna si acceptarea granitelor existente. Desi sunt istoric, nu mi se par serioase argumentele istorice in chestiuni politice de acest gen.

VM: Credeti ca concesiunile facute separatistilor de catre presedintele Poroshenko sunt prea mari?

Yaroslav Hrytsak: Poroshenko este foarte ambitios si doreste sa vada Ucraina pornita pe drumul reformei politice si economice. Uniunea Europeana nu e un obiectiv pentru Poroshenko, ci un instrument. Cu asta vrea sa ramana el in istorie, cum a ramas Saakashvili sau Solidarnosc in Polonia. Il cunosc personal, am discutat de multe ori cu el despre asta si stiu ca isi doreste mult asa ceva. Dar e imposibil, sau cel putin foarte dificil, sa faci reforma in timp ce esti in razboi.

Poroshenko este pregatit sa plateasca un pret foarte mare pentru a putea incepe aceste reforme. Apoi trebuie sa ne gandim si la aspectul militar. Armata ucraineana a ajuns in timpul lui Ianukovici intr-o stare mizerabila din cauza coruptiei. Soldatii ucraineni sunt prost hraniti, prost imbracati, prost echipati. In aceasta perioada, sprijinul pentru Armata vine in special de la populatie. Dar la starea materiala in care se afla, armata ucrainean reuseste sa fie neasteptat de eficienta. Oamenii obisnuiti cumpara uniforme, bocanci, casti de protectie militarilor, dar nu le pot cumpara si arme. Dotarea tehnologica a armatei ucrainene este aproape zero astazi. Si nu poti lupta un razboi in astfel de circumstante.

Yaroslav Hrytsak s-a aflat la Bucuresti pentru conferinta „Si daca Europa esueaza?”, organizata de Colegiul Noua Europa. Hrytsak este unul dintre cei mai cunoscuti istorici ucraineni si a predat la Columbia University, la Harvard si Central European University.