Fosta judecătoare Andrea Chiș este singurul independent din Guvernul propus de Siegfried Mureșan, dar nu e singurul magistrat nominalizat pentru Justiție în istoria post-decembristă. Și, atunci, de unde tumultul creat în jurul acestui singur nume, dintr-un guvern care oricum are mici șanse să treacă?
- Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni.
- Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.
Miercuri, Guvernul Siegfried Mureșan va merge în fața votului democratic al Parlamentului. Sau cel puțin acesta este anunțul prezentului. În țara în care surprizele șocante sunt mai multe decât realizările obișnuite, e de văzut cum se vor derula evenimentele.
Exemplele Pivniceru și Gîrbovan
În „organigrama lui Siegfried”, 15 portofolii au fost împărțite între PNL, USR și UDMR. Există o excepție: ministrul Justiției. Fosta judecătoare Andrea Chiș este singura de pe listă „neînregimentată” într-un partid politic (propusă însă pe lista PNL).
Dacă ne uităm în trecut, Chiș nu e o excepție. Au mai fost Mona Pivniceru, în 2012, care a ajuns în Guvernul Victor Ponta direct din poziția de judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Și Dana Gîrbovan, propusă la Justiție în Guvernul Viorica Dăncilă, în 2019, era judecătoare la Curtea de Apel Cluj. Gîrbovan nu a mai ajuns însă să fie numită, pentru că Klaus Iohannis a respins propunerea.
O propunere cât o declarație
Un magistrat sau fost magistrat care să ajungă la Justiție nu ar fi, deci, o situație unică. Dar ceva e, totuși, aparte. Propunerea fostei jucătoare Andrea Chiș este înainte de toate o declarație.
Pentru că această nominalizare este probabil semnalul cel mai clar de reformă din întregul program al Guvernului Siegfried Mureșan. Este o linie de demarcație între o „justiție capturată” și una independentă.
Dincolo de toate contrele dintre Siegfried Mureșan și Sorin Grindeanu, un motiv suficient pentru care Guvernul Mureșan are șanse mici să treacă poate fi tocmai prezența Andreei Chiș pe lista noului Executiv.
Pentru că Andrea Chiș este percepută drept vocea independenței într-o justiție pe care mare parte a societății o consideră „capturată”. Fosta judecătoare, care s-a pensionat în 2023, a fost una dintre vocile grele din documentarul Recorder „Justiție Capturată”.
Chiș, un conflict de durată cu Savonea
Andrea Chiș s-a numărat și printre magistrații care au participat activ la protestele pentru independența Justiției din perioada Dragnea.
Fostă judecătoare la Cluj mai bine de 28 de ani, ea a făcut parte din Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 2017-2023, fiind colegă cu Lia Savonea, cea care a și condus Consiliul, în 2019.
În acel an, Andrea Chiș a semnat, alături de alți șase membri CSM, o solicitare oficială pentru revocarea Liei Savonea din funcția de președinte. Semnatarii o acuzau pe Savonea că a îndepărtat CSM de la rolul său constituțional și că a generat conflicte grave.
Lia Savonea conduce acum Înalta Curte de Casație și Justiție și este considerată de o parte dintre magistrați drept principal obstacol în fața reformelor necesare din justiție. Conflictul de lungă durată dintre Chiș și Savonea poate fi, deci, un alt argument că nominalizarea Andreei Chiș este o semnalizare clară a unei schimbări de direcție pe care societatea românească o cere.
Cu cât e mai mare potențialul de reformă a Justiției, dacă Andrea Chiș ar ajunge să fie ministru, cu atât mai mare e reacția a ceea ce obișnuim să numim „sistemul”.
Doi lideri din umbră
„O mănâncă CSM-ul, Voineag și Florența”, mi-a spus unul dintre magistrații cu care am vorbit în aceste zile. Marius Voineag a condus DNA, iar Alex Florența a fost procuror general. Astăzi, amândoi sunt adjuncți (Voineag e adjunctul procuroarei generale, Florența la DIICOT) și sunt percepuți drept liderii de facto ai acestor instituții și, alături de Lia Savonea, parte a rețelelor de influență care controlează justiția.
Dincolo de ceea ce poate face într-adevăr un ministru al Justiției, potrivit legii, nominalizarea Andreei Chiș ar fi și un semnal pentru magistrații a căror voce a fost redusă la tăcere. Fosta judecătoare a fost unul dintre cei câțiva magistrați care și-au asumat să vorbească despre problemele din Justiție. Inclusiv pentru documentarul Recorder, cele mai multe mărturii au fost cu identitatea protejată. De ce? De teama Inspecției Judiciare.
Zbaterea marilor copaci
Să nu uităm, de exemplu, de procurorul Bogdan Pîrlog, unul dintre cei mai vocali magistrați din țară, care a vorbit constant despre justiția „capturată” de grupuri de interese și care este vizat de peste 20 de cercetări disciplinare. Este un record european în materie de acțiuni disciplinare.
Și mai e un semnal important. Neașteptat și cu atât mai necesar: că Sistemul poate lucra și pentru oameni, nu doar pentru privilegiații lui. Iar acesta pare să fie cel mai periculos lucru pentru cei care sunt atât de agresivi.
Un singur nume, într-un guvern care oricum nu are mari șanse politice să treacă, a stârnit un tumult nemaivăzut în pădurea justiției. Paradoxală reacție! Pentru că nu e despre Mureșan și despre Chiș, ci despre cât de slabe sunt rădăcinile unor copaci mari.
