Anunț Ministerul Finanțelor: România a redus traiul pe datorie, dar echilibrul rămâne fragil
Deficitul bugetar din primele patru luni a scăzut cu 32 de miliarde de lei față de anul trecut, spune Ministerul Finanțelor, care vine însă cu un avertisment.
Un deficit de 23,95 miliarde de lei – față de 56 de miliarde în același interval al anului trecut – reprezintă o reducere consistentă aritmetică și o „schimbare de traiectorie” pe care România nu a mai înregistrat-o în ultimii ani, se arată într-un comunicat de marți al Finanțelor.
Ce a funcționat
Veniturile statului au crescut cu 12% față de primele patru luni din 2025. TVA-ul – cel mai vizibil impozit în buzunarul oricărui român – a adus cu 22% mai mult. Contribuțiile sociale au crescut cu 9%. Impozitul pe salarii, cu aproape 22%.
O parte importantă din această creștere vine din măsurile fiscale adoptate în 2025 – cotele de TVA mai mari, extinderea bazei de impozitare. Nu e vorba de o economie care crește mai repede -suntem în recesiune tehnică, cu economia în recul. Este vorba, în mare parte, despre taxe mai mari care produc mai mulți bani la buget.
Pe partea cheltuielilor, disciplina a ținut acolo unde putea: salariile în sectorul public au scăzut cu 1,9 miliarde de lei față de anul trecut, iar asistența socială a fost ușor comprimată.
Ce nu a funcționat
Dobânzile la datoria publică au urcat cu 3,26 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025. Acestea nu sunt cheltuieli discreționare – sunt consecința automată a împrumuturilor acumulate în anii de deficit mare. Cu cât este mai mare datoria, cu atât mai scump e să o cari în spate.
Și consumul intern slăbește. Într-o economie în care oamenii cumpără mai puțin, TVA-ul poate să nu mai crească în același ritm. Motorul fiscal care a ajutat în 2026 s-ar putea răci.
Despre investiții
Investițiile publice au depășit 31 de miliarde de lei în primele patru luni. Un număr impresionant, pe care autoritățile îl subliniază cu mândrie. Dar trei sferturi din aceste investiții vin din fonduri europene și PNRR – nu din resurse proprii ale României.
Asta nu e neapărat rău – absorbția fondurilor europene este exact ce ar trebui să se întâmple. Plățile din aceste surse au crescut cu 34% față de anul trecut, ceea ce arată că România accelerează în direcția corectă. Dar depinde masiv de un calendar pe care nu îl controlăm complet: PNRR are termene fixe. Dacă le ratăm, pierdem bani care nu se recuperează.
„Consolidarea rãmâne însã fragilã și foarte dependentã de stabilitatea politicã, absorbția fondurilor europene și pãstrarea încrederii piețelor financiare”, adaugă reprezentanții Ministerului Finanțelor.