România are deja mai mulți bunici decât nepoți, avertizează Statistica

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că România intră într-o nouă etapă demografică: mai puțini oameni, mai în vârstă, distribuiți tot mai inegal pe teritoriul țării. În ultimii 10 ani (2025-2015), sunt județe care au pierdut peste 10% din locuitori, potrivit cercetării statistice „Tendințe sociale”, publicate vineri.

”Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2008, emigrarea masivă a populației tinere în vârstă de muncă influențând direct această inflexiune. Schimbările demografice vizează structura pe grupe de vârstă a populaţiei, creşterea ponderii persoanelor în vârstă ridicând probleme economice şi sociale deosebite”, spun statisticienii.

Două Românii statistice: după domiciliu și rezidentă

Primul lucru esențial pe care îl clarifică documentul INS este diferența dintre populația după domiciliu și populația rezidentă. România „oficială” are 21,7 milioane de persoane cu domiciliul în țară, dar România „reală”, cea care trăiește efectiv aici, are doar aproximativ 19 milioane de locuitori.

Diferența este migrația. Milioane de români figurează în acte, dar își duc viața economică în alte state. Această ruptură distorsionează percepția publică: planificăm politici pentru o țară mai mare decât cea care există în realitate.

Îmbătrânirea populației este o temă majoră la nivel european. În Franța, o comisie coordonată de economiștii Olivier Blanchard și Jean Tirol a identificat-o drept una dintre cele trei provocări esențiale, alături de schimbările climatice și reducerea inegalităților. Raportul lor subliniază necesitatea unui echilibru între viața activă și perioada de pensionare, scria și președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, într-o analiză publicată în Contributors.ro.

Stabilizarea populației României depinde de un spor natural pozitiv și/sau migrație. Relansarea natalității este dificilă, după 35 de ani de declin, iar migrația poate compensa doar parțial scăderea populației, spune cercetătorul român. În 2024, România avea 19 milioane de locuitori, dar menținerea acestui prag necesită, în opinia lui Tudorel Andrei, un mediu economic atractiv.

În UE, multe state atenuează declinul demografic prin migrație, dar puține au un spor natural pozitiv (ex. Franța, Malta, Suedia). Franța, care tradițional a avut un spor natural ridicat, a înregistrat în 2024 cel mai mic sold natural de după al Doilea Război Mondial, explică președintele Institutului Național de Statistică.

Scăderea natalității și creșterea speranței de viață generează dezechilibre între grupele de vârstă, afectând forța de muncă, sistemul de pensii și cererea de servicii sociale. Ponderea populației peste 65 de ani a crescut semnificativ în UE, ajungând la 21,3% în 2023, iar în România la 20%.

Spre deosebire de alte țări europene, România a parcurs acest proces de îmbătrânire într-o perioadă foarte scurtă, fiind accentuat de: eliminarea restricțiilor privind avortul după 1989, adoptarea unui nou model de planning familial (creșterea vârstei mamei la prima naștere de la 23,7 ani în 2000 la 27,5 ani în 2023) și emigrarea masivă a populației tinere.

Îmbătrânirea demografică este accentuată în județele cu vârsta medie ridicată (ex. Teleorman – 46,9 ani). Localitățile mici sunt cele mai afectate, unele având o vârstă medie de peste 50 de ani. În schimb, județe precum Iași au o populație mai tânără (39 ani).

Fenomenul îmbătrânirii populației va continua, afectând economia, serviciile sociale și sustenabilitatea sistemului de pensii.

Institutul Național de Statistică, Eurostat și Divizia de Statistică ONU sunt instituțiile care furnizează date esențiale privind evoluțiile demografice din România. Publicații precum Anuarul demografic al României 2024 și Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants analizează declinul demografic, migrația și alte tendințe relevante.

Cazul României – particularități cu totul aparte

Datele demografice din ultimii 35 de ani ne arată o îmbătrânire accentuată a populației României. Cu toate că, fenomenul este unul generalizat la nivel european, în cazul României are unele particularități cu totul aparte, cel puțin din motivele ce vor fi precizate în cele ce urmează.

În primul rând, trecerea României la un sistem democratic a presupus, în mod firesc, eliminarea din legislația națională a actelor normative ce au restricționat avortul pe parcursul perioadei 1966 – 1989. În acestă perioadă, dintre toate țările din blocul socialist,  în România statul a exercitat una dintre cele mai intense intervenții în planning familial. Începând din 1990, prin schimbări importante intervenite în planning familial și prin efectele migrației internaționale, România și-a redus continuu numărul de născuți – vii, astfel că, în 2024 s-a înregistrat numărul cel mai mic de născuți – vii din întreaga istorie.

O țară care îmbătrânește rapid

Vârsta medie a populației a ajuns la 42,9 ani, iar vârsta mediană la 43,7 ani, în creștere accelerată față de acum un deceniu.

Structura pe vârste arată clar unde se rupe lanțul:

• grupele sub 20 de ani sunt tot mai mici;
• grupele 45–59 de ani sunt cele mai numeroase;
• populația de peste 65 de ani reprezintă deja peste 20% din populația rezidentă.

Indicele de îmbătrânire a ajuns la 130 de persoane vârstnice la 100 de copii, față de 106 în 2014. Cu alte cuvinte, România are deja mai mulți bunici decât nepoți.

Raportul de dependență: presiunea care urmează

Un indicator-cheie pentru economie este raportul de dependență demografică: câți copii și vârstnici sunt susținuți de populația adultă. În 2025, acest raport a urcat la 56 de persoane dependente la 100 de adulți activi, față de 47 în urmă cu un deceniu.

Aceasta nu este o problemă viitoare. Este una prezentă. Ea explică:

• presiunea pe bugetul de pensii,
• lipsa forței de muncă,
• tensiunile din sănătate și educație,
• dificultatea de a susține creșteri salariale rapide fără inflație.

Migrația și natalitatea: dublul șoc

Îmbătrânirea României nu este rezultatul unui singur fenomen, ci al două șocuri simultane:

1. Scăderea natalității – generațiile tinere sunt numeric mai mici.
2. Emigrația populației active – exact segmentul care ar trebui să susțină sistemul pleacă.

Un detaliu revelator din datele INS: zeci de mii de copii români se nasc anual în străinătate. Vârful a fost în 2019, iar scăderea din 2024 arată nu o revenire, ci o diminuare a cohortelor fertile. Sunt mai puțini potențiali părinți, oriunde s-ar afla.

O țară tot mai polarizată

Din punct de vedere teritorial, România devine tot mai dezechilibrată. Aproape 10% din populația cu domiciliul este concentrată în București. Alte câteva județe mari adună restul creșterii, în timp ce zone întinse din țară se golesc.

Densitatea medie este de 91 locuitori/km², dar Bucureștiul ajunge la aproape 9.000 locuitori/km², în timp ce județe precum Tulcea coboară sub 30. Aceasta nu este doar o statistică: este explicația pentru dispariția serviciilor publice, a investițiilor și a pieței muncii în anumite regiuni.

Ce înseamnă asta pentru economie

Datele INS descriu o economie care va trebui să funcționeze cu:

• mai puțini lucrători,
• mai mulți pensionari,
• presiune fiscală mai mare,
• cerere internă structurată diferit (mai multă sănătate, mai puțină educație),
• creștere economică mai greu de obținut prin volum.

România intră, fără să fi devenit încă bogată, în etapa demografică specifică țărilor dezvoltate. Aceasta este marea provocare.

Concluzie

Raportul INS nu spune doar că populația scade și îmbătrânește. Spune ceva mai profund: modelul de creștere al României trebuie regândit. Nu mai putem miza pe forță de muncă abundentă și ieftină, nici pe recuperări rapide prin demografie. Demografia nu mai este un fundal. A devenit actorul principal