Romania, Bulgaria si Grecia vor lansa un mecanism de cooperare permanent

Intrevederile trilaterale intre Romania, Bulgaria si Grecia se vor transforma intr-un mecanism de cooperare permanent. Anuntul a fost facut luni de ministrii afacerilor externe ai celor trei tari, Titus Corlatean, Nikolai Mladenov si Dimitris Avramopoulos, care s-au intalnit in capitala bulgara, Sofia, relateaza Agerpres.

Prin aceasta initiativa ne dorim sa schimbam stereotipul potrivit caruia Balcanii sunt o regiune unde cooperarea regionala nu poate sa existe, a spus ministrul bulgar Nikolai Mladenov.

Cele trei tari vor colabora in vederea pregatirii pentru preluarea presedintiei prin rotatie a Uniunii Europene. Grecia urmeaza sa preia presedintia Uniunii in anul 2014, Bulgaria in anul 2018, iar Romania in anul 2019, a notat seful diplomatiei bulgare.

Romania va acorda sprijin complet presedintiei elene a UE in anul 2014, a subliniat Titus Corlatean. El a spus ca printre subiectele discutate in cadrul intrevederii trilaterale a fost si aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen.

In acest context, cei trei ministri au abordat subiectul securizarii frontierelor externe ale UE. In prezent, Grecia se confrunta cu o problema pe care Romania si Bulgaria nu o au, a spus ministrul Dimitris Avramopoulos. Este vorba de presiunea enorma a imigrantilor asupra granitelor maritime ale Greciei si in special influxul provocat de conflictul din Siria. Este de o importanta cruciala ca tarile din regiune sa fie intr-un contact permanent, a subliniat diplomatul grec.

Sefii diplomatiilor din cele trei tari au discutat si despre politica de extindere a UE spre Balcanii Occidentali. Intrebati de Agerpres daca ar fi posibil ca UE sa aiba o pozitie comuna in ceea ce priveste aderarea Serbiei la UE, avand in vedere ca cele trei tari au pozitii diferite in ceea ce priveste recunoasterea independentei proclamate de Kosovo (Romania si Grecia fac parte din grupul celor cinci tari din UE care nu recunosc independenta provinciei, in timp ce Bulgaria a recunoscut-o la scurt timp dupa proclamare), Corlatean, Mladenov si Avramopoulos si-au reconfirmat sprijinul pentru dialogul intre Belgrad si Pristina. Exista un sprijin comun pentru perspectiva europeana a Serbiei, cu respectarea necesara a unor criterii, din care face parte si protectia minoritatilor, a spus Corlatean. Avramopoulos si-a exprimat speranta ca dialogul intre Belgrad si Pristina va aduce cat mai repede rezultate pozitive. Exista criterii pentru aderarea la UE si noi incurajam ambele parti sa le respecte, a spus oficialul grec. Nu ne dorim ca in zona sa existe gauri negre in ceea ce priveste aderarea europeana, a subliniat Nikolai Mladenov.

Referindu-se la perspectivele de aderare a unei alte tari din regiune, Macedonia, oficialul bulgar a spus ca Sofia nu are probleme cu Skopje, ci are probleme cu unii oameni politici de acolo care continua sa foloseasca retorica nationalista si limbajul urii. Grecia a trimis Macedoniei o propunere pentru solutionarea disputei numelui, dar inca nu avem raspuns, a spus seful diplomatiei elene.

Cei trei ministri de externe au mai discutat si despre politica europeana de coeziune. Corlatean, Mladenov si Avramopoulos au impartasit parerea ca fondurile destinate acestei politici trebuie sa ramana la nivelul actual si in urmatoarea perioada de programare, 2014-2020.

Trilaterala de la Sofia a fost cea de-a opta in acest format, ultima avand loc in 21 mai 2010, la Bucuresti. Aceasta initiativa a fost lansata la 26 august 1995, printr-o intalnire la nivel de ministri de externe, la Ioannina (Grecia). Prima reuniune la nivel inalt (sefi de stat) a avut loc la Delphi (Grecia), in perioada 3-4 octombrie 1998, urmata de reuniunea de la Borovet (Bulgaria) in 1999 si de la Bucuresti si Snagov in 2002