România descurajaților, a celor din afara statisticilor oficiale. Numărul lor e echivalentul populației unui oraș ca Arad sau Brăila

Potrivit Institutului Național de Statistică, Mariana Postolache nu este, tehnic vorbind, un lucrător ”descurajat”. Dar ascultându-i frustrarea resimțită în ultimele luni de când își caută un loc de muncă, s-ar putea să fie o persoană chiar „foarte” descurajată.

„De fiecare dată când aplic, mă gândesc la zecile de CV-uri anterioare pe care le-am trimis fără să mă caute apoi cineva, spune Postolache, 35 de ani, mama unei fete de 10 ani.

Mariana și fiica ei s-au mutat la mama ei, undeva în Mureș, după ce a fost concediată în urmă cu cinci luni. Ea lucra pentru un Fintech la monitorizarea calității apelurilor pentru serviciul clienți.

Mariana spune că a trimis între 50-80 de CV-uri și tot degeaba.

„Aceștia sunt oameni care nu fac neapărat parte din rândul șomerilor, ci plutesc înainte și înapoi pe piața muncii. Iar unul dintre motivele pentru care au încetat să-și caute de lucru este că pur și simplu nu cred că există ceva pentru ei”, spun experții consultați de HotNews.

Mulți lucrători descurajați cred că setul lor de abilități este depășit, sau că joburile lor au fost automatizate sau delocalizate.

Postolache spune că vrea să-și schimbe calificarea, în speranța că o va face mai competitivă pe piața muncii.”Dar pe când termin cursurile de reconversie la ceea ce se caută acum, o să descopăr poate că iar meseria mea devine inutilă!”, spune ea.

Numărul românilor care nu au un loc de muncă și care au renunțat să-și mai caute unul (denumiți ”descurajați”) în statisticile oficiale a urcat la valori record în prima jumătate a acestui an, potrivit datelor furnizate de INS. Ei formează, împreună cu cei care nu au lucrat niciodată, așa numitul șomaj ascuns, paralel cu cel transmis în comunicatele oficiale.

De la circa 30.000 de persoane descurajate în a intra pe piața muncii în primul trimestru din 2020, acum sunt aproape 150.000 . ”Acesta este un simptom al unei situații economice destul de dificile. Se manifestă nu doar la noi, ci peste tot în lume, chiar și în Statele Unite. De regulă, se manifestă după o criză economică, atunci când anumite oportunități de ocupare de joburilor dispar”, spune Cătălin Ghinăraru, cercetător specializat pe piața muncii.

”La noi, multe firme și-au încetat activitatea, chiar din domenii în care lucrau cu angajați numeroși. Sau, chiar dacă nu și-au încetat-o complet, își revin cu o viteză foarte redusă”, mai crede Ghinăraru.

Cele 3 motive pentru care lucrătorii renunță la căutarea unui loc de muncă

Majoritatea nu lucrează de multă vreme și nu cred că mai există locuri de muncă pentru abilitățile sau aptitudinile lor
Nu cred că au școala sau pregătirea necesară pentru a obține un loc de muncă bun așa că nici măcar nu mai caută să se angajeze
S-au confruntat în trecut cu diverse discriminări (cele mai multe legate de vârstă sau experiență), potențialul angajator spunându-le fie că sunt prea tineri fie că sunt prea bătrâni

Cei mai afectați sunt românii cu vârsta de 35-49 de ani, aceștia acoperind aproape o treime din totalul ”descurajaților”.

Potrivit datelor INS,România avea la finalul trimestrului I 10,9 milioane persoane inactive, 496.000 de șomeri (după definiția Biroului International al Muncii, aproape 159.000 de descurajați în a-și mai căuta un job și 2.000.000 de români care nu au lucrat niciodată.

Adevăratul număr al șomerilor ar putea fi mai mare decât cel anunțat oficial

Economiștii spun că adevăratul număr al șomerilor este mai mare decât se anunță oficial, dar acest lucru e valabil în toată lumea. Programele de sprijin pe care guvernele le-au anunțat au fost ca un fel de ”anestezie” injectată pe piața muncii și abia după ce acestea vor fi retrase se va putea măsura impactul real. Vorba cuiva: abia după ce se retrag apele se va vedea cine avea chilot de baie și cine nu”.

Problema acestor români descurajați în a-și căuta de lucru se poate rezolva prin intermediul politicilor publice, crede Cătălin Ghinăraru. Deși, tot el admite că ”de regulă, politicile de ocupare se adresează numai persoanelor care sunt fără loc de muncă sau care sunt în căutarea unui loc de muncă. Statul trebuie să se adreseze și persoanele care sunt descurajate, celor care nu mai caută să se angajeze. Mai întâi trebuie să te adresezi în mod specific ACELUI grup de persoane, să vezi cum poți ajunge la ei, să vezi cum să-i identifici și să le oferi programe de reinserție pe piața muncii. Să-i înveți cum să își caute un loc de muncă, să vadă ce oportunități noi pe piața muncii au apărut. Statul ar trebui să-i întrebe: dacă dumneata ai cutare ocupație nu ai mai putea exercita o altă ocupație? Ce aș putea face eu ca Stat să te ajut? Vrei un curs de re-calificare? Mai ales că acum se practică calificările acestea modulare sau de micro-calificări…”, spune Ghinăraru.

România descurajaților, a celor din afara statisticilor oficiale. Numărul lor e echivalentul populației unui oraș ca Arad sau Brăila

Cele 3 motive pentru care lucrătorii renunță la căutarea unui loc de muncă

Adevăratul număr al șomerilor ar putea fi mai mare decât cel anunțat oficial

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”