România pe piața florilor: cine ne vinde și cui exportăm
Duminică, 5 aprilie, sunt celebrate Floriile, una dintre cele mai îndrăgite sărbători ortodoxe, când oamenii duc ramuri de salcie la biserică și oferă flori celor care le poartă numele. De unde vin, de fapt, florile românilor?
Florile și plantele vii reprezintă un segment discret, dar semnificativ al comerțului exterior românesc. Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică pentru anul 2025 oferă o radiografie detaliată a fluxurilor de import și export din patru categorii principal: bulbi și rizomi, alte plante vii, flori tăiate și frunze și ramuri decorative.
Ce flori importă România și de unde
Privind tabloul general, România este un importator net în toate cele patru categorii, ceea ce reflectă atât cererea internă de produse horticole, cât și dependența față de lanțurile de aprovizionare vest-europene.
Bulbi, tuberculi și rizomi au fost importați în volum de aproape 5,2 milioane de kilograme, la o valoare totală de circa 33,5 milioane de euro. Partenerul dominant este clar: Olanda, care contribuie cu aproape 2,7 milioane de kilograme și 18,1 milioane de euro, adică mai bine de jumătate din valoarea totală a acestei categorii.
Germania se situează pe locul al doilea, cu importuri de 1,18 milioane de kilograme evaluate la 6,6 milioane de euro, urmată de Italia (226.754 kg, 1,36 milioane euro) și Ungaria (198.545 kg, 699.000 euro).
Țări asiatice precum Taiwan și China apar și ele în statistici, cu volume mici, dar cu valori unitare ridicate, semn că este vorba de soiuri speciale sau premium.
„Alte plante vii” reprezintă categoria cu cel mai mare volum importat: 142 de milioane de kilograme, la o valoare de aproximativ 158 de milioane de euro. Ungaria este primul furnizor, cu 58 de milioane de kilograme, ceea ce reflectă proximitatea geografică și probabil producția de masă de răsaduri și puieți.
Olanda ocupă locul secund (21 de milioane de kg, 76,8 milioane euro), urmată de Italia (17 milioane kg, 22,1 milioane euro), Polonia (29,9 milioane kg, 8,5 milioane euro) și Germania (6,3 milioane kg, 17,6 milioane euro).
Deși Polonia furnizează mai mult în greutate decât Germania, valoarea pe kilogram este semnificativ mai mică, sugerând un profil de produse diferit – probabil puieți forestieri sau agricoli versus plante ornamentale de valoare mai mare.
Florile tăiate sunt categoria cu cea mai mare valoare unitară și cu cel mai recunoscut profil comercial. România a importat aproape 16 milioane de kilograme de flori proaspete, uscate sau preparate, la o valoare de circa 114,8 milioane de euro. Olanda domină covârșitor: 14,5 milioane de kilograme la 108,4 milioane de euro, adică 94% din valoarea totală importată în această categorie.
Sursa olandeză nu este neapărat olandeză în sens strict. Florile sunt adesea reexportate prin celebrele piețe en-gros de la Aalsmeer și FloraHolland, provenind inițial din Kenya, Ecuador sau Ethiopia. De altfel, aceste țări apar și direct în datele românești: Ecuador contribuie cu 124.555 kg și 1,09 milioane euro, Etiopia cu 120 kg, iar Kenya cu 4.529 kg. Ungaria furnizează 186.797 kg la 1,13 milioane euro, Germania 105.932 kg la 805.960 euro, iar Turcia 562.914 kg la 787.340 euro.
La capitolul frunze, ramuri și plante decorative au existat importuri de 6,7 milioane de kilograme, la 16 milioane de euro. Danemarca apare surprinzător ca furnizor major în această categorie, cu 2 milioane de kilograme la aproape 3 milioane de euro, alături de Olanda (1,49 milioane kg, 7,4 milioane euro), Germania (918.016 kg, 1,64 milioane euro), Polonia (1,3 milioane kg, 1,7 milioane euro) și Ungaria (553.215 kg, 813.000 euro).
Ce flori exportă România
Exporturile românești sunt mult mai modeste ca volum și valoare, dar arată direcții clare de piață.
La categoria plantelor vii, România a exportat 1,77 milioane de kilograme la 4,7 milioane de euro. Principalii clienți sunt Republica Moldova (530.926 kg, 487.940 euro), urmată la distanță de Germania (406.152 kg, 696.290 euro), Italia (201.472 kg, 539.820 euro) și Olanda (206.275 kg, 175.590 euro). Exportul spre Moldova reflectă probabil puieți sau material săditor la prețuri accesibile, în timp ce exportul spre Germania și Italia sugerează nișe horticole specializate.
La florile tăiate, exportăm 191.302 kilograme la 1,2 milioane de euro. Republica Moldova este și aici destinația principală (82.818 kg, 548.910 euro), urmată de Bulgaria (60.934 kg, 473.670 euro). Sunt probabil flori cultivate local, vândute în piețele regionale mai apropiate.
La bulbii și rizomii ornamentali (0601), exporturile sunt modeste: 107.723 kg la 573.320 euro, cu Bulgaria ca principal client (10.541 kg, 58.010 euro) și Republica Moldova (21.564 kg, 224.520 euro).
La materialele decorative (0604), exportăm 417.692 kg la 141.260 euro, preponderent spre Ungaria (351.152 kg, 35.230 euro) și Republica Moldova (57.494 kg, 48.730 euro).
Datele INS pentru 2025 confirmă structura bine-cunoscută a comerțului exterior românesc cu produse horticole: importuri masive și diversificate, în special din Olanda și exporturi limitate, orientate cu precădere spre piețele vecine mai puțin exigente.
Balanța comercială este clar deficitară. Numai la florile tăiate, diferența dintre importuri (114,8 milioane euro) și exporturi (1,2 milioane euro) este uriașă. Aceasta nu este neapărat o problemă în sine. Producția de flori tăiate este o activitate extrem de capitalizată, dependentă de infrastructuri specializate și de proximitatea față de marile piețe de consum, dar subliniază că România rămâne în poziție de consumator și distribuitor, nu de producător la scară mare.