România productivă vs. România dependentă: cifra care explică presiunea pe buget, inegalitățile regionale și fragilitatea sistemului de pensii

Datele publicate luni de Institutul Național de Statistică, valabile pentru toamna acestui an, arată că raportul dintre pensionari și salariați este de 8 la 10 la nivel național. Acest lucru e un indicator de echilibru economic, care ne spune câți oameni activi susțin prin contribuții sistemul public de pensii.

Diferențele dintre județe sunt însă foarte mari: în București–Ilfov sunt 4 pensionari la 10 salariați, în vreme ce în Teleorman sunt 14 pensionari la 10 salariați, iar în Vaslui – 13 pensionari la 10 salariați.

Acest raport explică de ce unele regiuni pot susține servicii publice și altele depind masiv de transferuri bugetare. El este, practic, o hartă a României productive versus România dependentă.

Pensia medie crește pe hârtie, dar în realitate scade

În trimestrul al treilea din 2025, spune INS, pensia medie lunară a ajuns la 2.941 lei, în creștere cu 0,3% față de trimestrul anterior. Doar că, din cauza inflației mari, puterea de cumpărare a scăzut de fapt.

Indicele pensiei reale este de 94,1%. Asta înseamnă că, după ajustarea cu inflația, pensionarii pot cumpăra mai puțin decât înainte.

De ce contează această diferență: Pentru că multe dezbateri publice se opresc la creșterea nominală. Nivelul de trai, însă, este dat de puterea de cumpărare, nu de suma în lei.

România are 4,92 milioane de pensionari, iar majoritatea (92,9%) sunt din sistemul public de asigurări sociale, mai arată comunicatul Statisticii.

Această cifră devine problematică atunci când este pusă lângă alta: românii lucrează, în medie, puțin peste 32 de ani, cea mai scurtă durată a vieții profesionale din Uniunea Europeană.

Mai mult, potrivit Eurostat, între 2015 și 2024 durata vieții active a crescut în toate statele UE — cu excepția României.

Cu alte cuvinte, ieșim devreme din câmpul muncii și rămânem mult timp în pensie.

Pensia nu este un eveniment izolat, ci rezultatul unei cariere. Când cariera este fragmentată, scurtă sau prost plătită, pensia reflectă exact acest lucru.

De ce românii nu mai lucrează după pensionare

La nivelul UE, 13% dintre oameni continuă să lucreze după pensionare.

În România, procentul este de doar 1,7% — printre cele mai mici din Europa.

Și mai relevant este motivul: când au fost întrebați de Statistică de ce continuă să lucreze, jumătate dintre pensionarii rămași activi în câmpul muncii spun că o fac din nevoie de bani, nu din plăcerea de a rămâne activi.

În țări precum Danemarca sau Țările de Jos, munca după pensionare este o alegere. În România, este o soluție de supraviețuire.