România se chinuie de 70 de ani să dinamiteze stânca Pârjoaia din Dunăre. „Din pricina prăpăditei celeia de stânci, căreia îi vezi acum ici și colo colții ieșind din apă” 

Obstacol natural din Dunăre, stânca Pârjoaia era o denumire necunoscută în afara unui cerc restrîns de specialiști. Dintr-o dată, odată cu criza de apă și, corelativ, de energie, stânca din apropierea comunei Izvoarele, jud. Constanța, a devenit un nume rostit de mii și mii de ori. 

Dar ce e stânca Pârjoaia? 

„O stâncă cum nu se mai află”

Într-un reportaj publicat în Scânteia Tineretului din noiembrie 1953, Eugen Mîndric scrie, cu titlul „Oamenii Apei”, un reportaj în care descrie una dintre încercările de dinamitare a stâncii Pârjoaia, aflată azi în apropierea comunei Izvoarele, jud. Constanța

Vor avea loc „explozii submarine”, spune ziaristul. „Păi noi suntem printre primii din țară care le facem. O stâncă cum nu se mai află, toată o aruncăm în aer”, îi spune șeful de șantier.

Autorul e dezamăgit când ajunge la fața locului. „Am privit cu, recunosc, multă dezamăgire, ceia ce mi se înfățișa în fața ochilor. Un șlep obișnuit, lângă un mal ca toate malurile. Nici trombe de apă nu săgetau spre cer, mânate de explozii cumplite”.

Autorul s-a împrietenit cu scafandrii care urmau să intre în apă pentru a monta dinamita.

„Parfenie Bițenco a stat să i se puie casca, apoi a coborât în ape, unde nu vezi nimic, lucrezi pe pipăite și trebuie mereu să te scuturi de nisipul care te înfășoară ca într-un giulgiu al morții, să caute o gaură în stânca Pârjoaia în care să puie dinamita. Stânca trebuie aruncată în aer”.

După peste 7 decenii, suntem, din nou, în fața aceleiași probleme

Autorul articolului din 1953 îl întreabă pe tovarășul Marian Sozanschi, șeful de șantier, și „ce treabă anume se face la Pârjoaia”. Sozanschi explică: „În părțile acestea din Dunăre, se desprinde un braț lat și adânc, lung de vreo 10 kilometri, care duce la Borcea și se cheamă Bala sau Răul, mama lui de braț. Când apele încep să scadă, vara, din pricina prăpăditei celeia de stânci, căreia îi vezi acum ici și colo colții ieșind din apă, unde se fac bulobane, se nasc curenții ce duc apele pe Răul. Astfel, o porțiune din Dunăre devine nenavigabilă”

„Acuma, ce facem? Aruncăm stânca în aer, prin explozii submarine. Scafandrii leagă cu cablurile macaralei bolovanii cât să încarci vagoane dintr-unul singur apoi se mai fac lucrări de întărire a malurilor”.

Ce s-a întâmplat mai recent cu Stânca Pârjoaia

Un fost angajat cu funcție de conducere la  compania de stat Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu a povestit că stânca de granit ar fi trebuit dinamitată și după Revoluție, însă fondurile au fost mutate. Fostul angajat a contactat HotNews după ce Stânca Pârjoaia a devenit un subiect național.

„Am avut echipă de scafandri, care dădeau găuri în piatră și tot detonau stânca de la Pârjoaia. Directorul Țigaret era de meserie hidrotehnist, știa ce importanță are stânca. Noul director a ignorat proiectul aruncării stâncii în aer, și era pe obiecte, totul complet – mașină de teren, pontoane etc. Ăsta voia ca să cumpere mașini Espero, tocmai apăruseră în loc de ARO pentru diriginții de șantier, muncitori și scafandri, că nu exista drum până acolo. Tot așa, trebuie ponton dormitor pentru scafandri, iar el vroia ponton de făcut vacanțe și șalupe de viteză”.

„Voiau sa cumpere șalupe, pontoane și mașini în contul lucrării de la Pârjoaia. Știu ca si-au luat un ponton unde își făceau vacanțele, dar ce s-a întamplat mai departe mi-e neclar”, a mai spus.

„Dinamitarea era programată pentru a circula barjele pe Dunăre, că nu era atunci vorba de centrala de la Cernavodă. Se mai dădeau 2-3 găuri și atât. Nu a existat niciun fel de interes să fie distrusă”, a mai explicat fostul angajat de la Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu.

Situația la zi

După o primă încercare eșuată în weekend, militarii au aruncat în aer luni stânca Pârjoaia. Guvernul a mobilizat Forțele Navale pentru a interveni în devierea cursului Dunării pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al Centralei Cernavodă, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Primul reactor a fost deja oprit în urmă cu câteva zile.

Geniștii urmează în zilele viitoare să înceapă dragarea și scufundarea unor barje pentru a schimba cursul apei, în așa fel încât fluxul de pe Dunăre să asigure alimentarea optimă a centralei nucleare de la Cernavodă.

Mobilizarea are loc după scăderea debitului Dunării la 1.400 mc/s, aproape de minimul istoric din 1985. Din cauza secetei, guvernul a declarat stare de alertă pentru luna august, alocând 7 milioane de lei pentru lucrări de urgență.