România trebuie să exporte mai mult pentru a-și finanța același volum de importuri, acesta fiind un semnal că economia pierde treptat putere de negociere, arată un document al INS.
Indicatorul care surprinde cel mai bine această evoluție este raportul de schimb, calculat de INS la 99,29%. Orice valoare sub 100 sugerează o deteriorare a poziției comerciale: importurile se scumpesc mai repede decât exporturile.
Privind în detaliu, se observă două românii comerciale. Pe de o parte, exporturile de produse minerale și metale au beneficiat de prețuri mai bune. Pe de altă parte, tocmai sectoarele care reprezintă coloana vertebrală a exporturilor românești către Uniunea Europeană – automobilele și echipamentele electrice – au înregistrat scăderi ale valorii unitare.
În același timp, România a plătit mai mult pentru unele dintre cele mai importante produse importate. Cea mai spectaculoasă creștere apare la produsele farmaceutice, unde indicele valorii unitare a depășit 118%, iar combustibilii importați s-au scumpit și ei.
În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.
Dincolo de cifre, raportul spune o poveste despre locul României în economia europeană. Continuăm să exportăm în principal bunuri industriale aflate în lanțurile de producție europene și să importăm produse cu valoare adăugată ridicată, inclusiv medicamente, tehnologie și echipamente. Atunci când prețurile importurilor cresc mai repede decât cele ale exporturilor, economia pierde treptat putere de negociere.
Ce e, de fapt, „raportul de schimb”
Ca să înțelegem de unde vine cifra de 99,29%, trebuie să lămurim ce măsoară Institutul Național de Statistică atunci când vorbește despre „indicii valorii unitare”.
Când România exportă sau importă mărfuri, valoarea totală a schimburilor poate crește din două motive complet diferite: fie vindem sau cumpărăm mai mult (mai multe mașini, mai mulți saci de grâu), fie vindem sau cumpărăm la prețuri mai mari. Un indice de valoare brută le amestecă pe amândouă, și din el nu poți spune dacă economia produce mai mult sau doar plătește mai mult pentru același lucru.
Indicele valorii unitare separă cele două efecte. E, în esență, un termometru de preț: ia un eșantion reprezentativ de mărfuri (alese astfel încât să aibă pondere mare în comerț și să nu fi suferit salturi bizare de preț de la un an la altul) și urmărește cât s-a schimbat prețul lor mediu, independent de câte bucăți s-au vândut. Sub 100 înseamnă ieftinire, peste 100 înseamnă scumpire.
Raportul de schimb ia acest calcul și îl duce un pas mai departe: împarte indicele de preț la export la indicele de preț la import. Rezultatul spune, în esență, câte bunuri din import poate cumpăra România cu banii obținuți dintr-o cantitate fixă de export, față de anul precedent. La 99,29%, răspunsul e clar: ceva mai puține.
Cifrele trimestrului I 2026
Pe total, indicele valorii unitare la export a fost 100,26% față de media anului 2025, iar la import, 100,98%. Diferența dintre cele două, sub un punct procentual, e sursa directă a raportului de schimb de 99,29%.
Pe zone geografice, tabloul e neuniform. La export, prețurile au crescut mai ales către Uniunea Europeană (100,73%) și către țările „în tranziție” – fosta zonă sovietică și vecinătatea ei (100,48%) – dar au scăzut către țările OECD din afara UE, precum SUA sau Japonia (98,62%), și către restul lumii (98,16%). La import, mișcarea e simetrică, dar cu amplitudine mai mare: am plătit cu 1,88% mai mult pentru mărfurile din UE și cu 0,18% mai mult pentru cele din țările în tranziție, dar cu 0,49% mai puțin din OECD-UE și cu 2,98% mai puțin din restul lumii.
Volumul fizic al schimburilor arată o poveste separată: România a exportat cu 1,95% mai mult (față de trimestrul I 2025), dar a importat cu 0,34% mai puțin. Am vândut mai multe bunuri, la prețuri ceva mai mari, și am cumpărat mai puține bunuri, la prețuri și mai mari.
Cele două românii comerciale
La export, cele mai mari creșteri de preț au venit din zone cu pondere solidă în total: produsele minerale (+2,57%, 6% din exporturi, trase în sus de combustibili și produse petroliere, +2,72%), metalele comune (+2,15%, 8,3% din total, cu aluminiul urcând +1,61%) și produsele alimentare (+0,62%, din care tutunul prelucrat a sărit +5,35%).
În contrapartidă, exact segmentele cu greutate mare în coșul de export (cele care, în mod normal, ar trebui să tragă economia) au vândut mai ieftin. Materialele plastice și cauciucul (-2,21%, 6,3% din export), mijloacele de transport (-1,01%, 19% din export, cu automobilele -1,05%) și mașinile și echipamentele electrice (-0,98%, aproape 28% din total export, cel mai mare capitol din coșul românesc) au înregistrat toate scăderi ale valorii unitare. Cu alte cuvinte, tocmai industria auto și cea electro-mecanică, coloana vertebrală a exportului românesc către UE, a vândut la prețuri mai mici decât anul trecut.
Facturile care s-au umflat la import
La import, cea mai spectaculoasă mișcare vine din produsele farmaceutice: indicele valorii unitare a urcat la 118,49% pe total (119,66% doar din UE), o scumpire de aproape cinci ori mai mare decât media pe total import. Combustibilii și produsele petroliere s-au scumpit și ei considerabil la import, +6,81% (+11,91% doar din UE), iar produsele chimice per ansamblu +7,53%. La polul opus, materialele plastice au fost mai ieftine cu 4,04%, iar fonta, fierul și oțelul au coborât cu peste 3%.
Ce înseamnă asta, practic
România continuă să exporte în principal bunuri industriale integrate în lanțurile de producție europene- mașini, componente auto, echipamente electrice- și să importe produse cu valoare adăugată ridicată: medicamente, energie, tehnologie.
Atâta vreme cât prețurile la aceste importuri cresc mai repede decât prețurile obținute la export, fiecare cantitate vândută afară cumpără, treptat, tot mai puțin din lume. Raportul de schimb de 99,29% e exact tipul de semnal pe care economiile aflate la periferia lanțurilor valorice europene tind să-l primească atunci când nu reușesc să urce pe scara producției.
Sursă: Institutul Național de Statistică, „Indicii valorii unitare în comerțul internațional, trimestrul I 2026″ (date provizorii, calculate din valori exprimate în euro).
