De ce a rămas România în urmă la un capitol care atrage o mulțime de străini în alte țări europene, deși „avem infrastructură de top – internet rapid, costuri de trai accesibile”

Clasată pe locul 7 din 55 de țări în Digital Nomad Index 2025 realizat de VisaGuide, România se numără printre cele mai atractive destinații din lume pentru nomazii digitali, oferind internet rapid, costuri accesibile, peisaje variate și o viață urbană dinamică. Și deși există o viză dedicată special nomazilor digitali, MAE spune că „nu a observat până acum un interes real pentru viză”, dar și că aceasta nu este promovată oficial. În alte țări europene, în schimb, numărul celor care solicită aceasta viză, ajungând astfel să contribuie la economia țării, a crescut de la an la an. Chiar s-a și triplat. Ce face România diferit? 

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. 
• Articolul a fost scris de Ana Tepșanu (HotNews – România), alături de Marina Kelava (H-Alter.org – Croația), Albert Sanchis (El Confidencial – Spania) și Kostas Zafeiropoulos (Efsyn – Grecia).
  

Apărute în 2020, în Estonia, vizele pentru nomazii digitali au devenit tot mai des întâlnite în mai multe țări, pe măsură ce lucratul remote a prins avânt. România recunoaște și ea oficial acest concept de „nomad digital” din 2002, având o viză specială în acest sens, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002. 

Practic, potrivit unui răspuns al Ministerul Afacerilor Externe pentru HotNews, în această categorie se încadrează, și pot obține o viză de lungă ședere pentru a locui legal la noi în țară, cetățenii străini care lucrează remote pentru o companie din afara României sau care dețin o astfel de companie.

Potrivit actului normativ, nomadul digital este o persoană din afara țării care lucrează online, fie ca angajat, fie ca proprietar al unei firme, cu condiția ca firma să fie înregistrată în afara României și activitatea să se desfășoare prin intermediul tehnologiei informației și comunicațiilor, de la distanță. 

Pentru a veni legal în România pe o perioadă extinsă, acești străini pot aplica pentru o viză de lungă ședere pentru alte scopuri, notată cu simbolul D/AS. 

„Avem infrastructură de top”

În clasamentul Digital Nomad Index 2025 realizat de VisaGuide, România se află pe locul 7. Însă „în ultimii ani, nu am observat o creștere spectaculoasă în interesul nomazilor digitali pentru România”, spune Lidia Garofeanu, fondatoarea „Nomad In Transylvania”. 

Ea a înființat acest proiect pentru a organiza experiențe de lucru și vacanțe în cele mai frumoase locuri din România, dedicate în special nomazilor digitali sau profesioniștilor care pot lucra de oriunde cu un laptop și o conexiune bună la internet. 

Mai exact, creează un cadru unde străini (dar și români) care lucrează remote se pot întâlni, locui temporar împreună, explora orașe sau sate autentice din România, și, în același timp, să-și continue activitatea profesională.

Ea atrage atenția asupra interesului scăzut, subliniind că „infrastructura noastă este de top”: „Avem internet rapid, costuri de trai accesibile, peisaje diverse și oameni prietenoși. Din păcate, autoritățile nu au promovat destinația suficient sau nu au utilizat viza digitală ca un adevărat atu de atragere”. 

Ea amintește și că alte țări din regiune au reușit să se dezvolte pe acest plan. Numește Croația și Estonia, două țări care „au reușit să se poziționeze foarte bine, oferind nu doar facilități, ci creând și un brand atractiv”. 

„Noul tău birou”

Ambele țări au fost printre primele care au introdus acest tip de viză, iar de atunci au reușit să atragă tot mai mulți oameni. 

De exemplu, atunci când a lansat viza, în 2021, în Croația, țară cu aproape 4 milioane de locuitori, a fost lansată și o campanie realizată de Oficiul Național de Turism al țării, numită „Croația, noul tău birou”. 

Inițial, viza era eliberată pentru o perioadă de 12 luni, însă acum aceasta a fost extinsă la 18 luni. Cu aceste vize, Croația avea, în 2024, 629 de nomazi digitali – din Statele Unite, Rusia și Ucraina. În creștere față de anul precedent, când au fost oferite 532 de astfel de vize, însă, în scădere față 2022 când au fost 780 de astfel de vize. 

Iar pe lângă acești oameni, în Croația mai sunt mulți nomazi digitali din UE, care nu au nevoie de o astfel de viză, subliniază publicația croată, H-Alter.org, în analiza pentru HotNews. 

Țara care și-a triplat numărul de vize pentru nomazii digitali de la un an la altul 

În Spania, țară care a introdus vizele pentru nomazii digitali în același an cu România, numerele sunt mult mai mari. În 2024, au fost acordate 27.875 de vize pentru nomazii digitali. Numărul a fost aproape triplu față de anul precedent, când au fost acordate 9.568 de astfel de vize. 

Potrivit datelor El Confidencial, cei mai mulți nomazi digitali au venit din America de Nord, adică Statele Unite sau Canada, dar și din țări din America de Sud.  

Iar aceștia au o contribuție majoră la economia țării, subliniază publicația spaniolă. „Această categorie de profesioniști stimulează consumul local – plătesc chirie, ies în oraș, la restaurante și cafenele, dar plătesc și taxe, și contribuții. În plus, aduc noi viziuni și contribuie la sistemul antreprenorial spaniol”, scrie El Confidencial, în analiza comună, realizată cu HotNews. 

Publicația amintește că nomazii digitali sunt atât de apreciați, încât unele orașe au oferit condiții speciale pentru a-i atrage. În regiunea Extremadura, aflată la granița cu Portugalia, autoritățile au oferit până la 15.000 de dolari celor care au decis să se mute și să muncească în regiune. 

Interes în creștere și în Grecia 

În Grecia, țară care a a început să elibereze astfel de vize din 2021, cu un an înaintea României, numărul vizelor de acest fel a crescut de la an la an. 

În 2022, a eliberat 191 astfel de vize, iar în 2023 – 136. În 2024, însă, numărul celor care au aplicat sau au obținut o viză de nomad digital a crescut la 2.200. 

Câți nomazi digitali sunt în România? MAE spune că „nu e interes real”

HotNews a întrebat Ministerul Afacerilor Externe câte astfel de vize au fost acordate, însă instituția nu a oferit acest număr. În schimb, a transmis, că din interacțiunile directe cu cetățeni străini care solicită informații despre vizele românești, nu a observat până acum un interes real pentru viza de nomad digital. 

„Din comunicarea permanentă cu cetățeni terți care solicită informații cu privire la viza română, până în prezent nu a fost constatată existența unui interes al acestora de a obține vize în calitate de nomazi digitali”, a transmis Minisferul Afacerilor Externe.

Autoritățile precizează că nu colaborează cu instituții sau organizații internaționale pentru a promova anumite tipuri de vize, inclusiv cea destinată nomazilor digitali. Orice persoană interesată trebuie să se informeze individual, accesând sursele oficiale privind politica de vize a României, politica de vize la nivel european, cât și tipul de viză pe care îl poate solicita. 

Ministerul mai subliniază că, la acest moment, nu are în vedere modificarea legislației privind viza de lungă ședere pentru alte scopuri (categoria în care se încadrează și nomazii digitali).

„România are potențial, dar deocamdată interesul nomazilor vine mai degrabă din inițiative independente și din recomandările celor care descoperă pe cont propriu frumusețea locurilor”, spune și Lidia Garofeanu, pentru Hotnews.

Cum arată un program conceput special pentru digitalii nomazi din România și care sunt principalele diferențe între cerințele pentru vizele pentru nomazii digitali, o posibilă explicație pentru interesul scăzut al străinilor, în partea a doua a articolului, ce va fi publicată zilele următoare, pe HotNews. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.