România vrea să fabrice drone alături de Ucraina cu bani europeni din SAFE / „Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană, nimeni nu le are”
România vrea să colaboreze cu Ucraina pentru a produce drone în cadrul noului mecanism de finanțare al apărării al Uniunii Europene, dar vor trece cel puțin șapte ani până când va dispune de un sistem de apărare aeriană pe mai multe straturi, a declarat o sursă guvernamentală pentru Reuters.
„Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană, nimeni nu le are”, a spus pentru Reuters o sursă din cadrul Ministerului Apărării din România.
„Până atunci, apărarea va fi asimetrică, cu costuri antiaeriene enorme, care ar putea fi acoperite doar la nivel NATO”, a explicat aceasta.
Sursa a afirmat că România se află în discuții cu Ucraina, a cărei tehnologie în domeniul dronelor a fost „testată în luptă la scară largă”, pentru a produce drone într-un proiect care va fi finanțat prin inițiativa de reînarmare „SAFE” a UE.
România va avea la dispoziție o sumă enormă prin programul SAFE
România va avea la dispoziție 16,6 miliarde de euro, a doua cea mai mare finanțare din în cadrul SAFE, care, potrivit prim-ministrului Ilie Bolojan, va asigura achiziții militare în valoare de aproximativ 1% din PIB timp de cinci ani.
Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, care a fost în urmă cu o lună în vizită la Kiev, a discutat atunci cu omologul său ucrainean, Denîs Șmîhal, despre o cooperare româno-ucraineană în ce privește producția militară în cadrul programului european SAFE în care sunt alocate 150 miliarde de euro.
Șmîhal a vorbit și el despre „extinderea cooperării industriale”, dezvăluind că prioritară va fi producția de drone interceptoare, FPV și cu rază lungă de acțiune.
Instrumentul SAFE este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. 19 state membre, inclusiv România, au exprimat interesul pentru acest instrument.
Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.
Rusia a tot încălcat spații aeriene europene, inclusiv al României
România, amintește Reuters, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a înregistrat încălcări ale spațiului său aerian de către drone și căderi de fragmente pe teritoriul său de peste 20 de ori în ultimii doi ani, de când Rusia a început să atace porturile ucrainene de peste Dunăre de România.
Tensiunile au crescut de-a lungul flancului estic al Europei, unde Estonia a acuzat Moscova că a trimis trei avioane de vânătoare în spațiul său aerian, iar Danemarca a închis aeroporturile din cauza unor drone suspecte, la o săptămână după ce avioanele NATO au doborât drone rusești în spațiul aerian polonez. România a fost, de asemenea, aproape de a doborî o dronă.
În prezent, apărarea aeriană a României include avioane de vânătoare F-16, sisteme Patriot, rachete sol-aer Chiron cu rază scurtă de acțiune din Coreea de Sud și blindate autopropulsate Gepard din Germania.
Cele două din urmă sunt opțiunea cea mai rentabilă a României pentru apărarea împotriva dronelor în acest moment, a spus sursa.
Blindatele Gepard sunt amplasate în apropierea zonelor populate din vecinătatea frontierei cu Ucraina, dar costul acoperirii întregii frontiere și al personalului necesar ar fi prohibitiv.
INTERVIURILE HotNews.ro