Romanian Career Day 2010 la Stuttgart: "N-avem nevoie de absolventi toba de carte"

Romania traieste in doua lumi paralele: una a marilor orase in dezvoltare si cealalta a comunitatilor rurale uitate in alt veac. Absolventii facultatilor din Romania sunt toba de carte, insa habar n-au cum sa-si valorifice potentialul teoretic, in practica profesionala. Politicienii romani, guvernantii si administratiile locale rareori ajung la consens in proiecte de anvergura, scapand astfel, printre degete, importante fonduri europene. Acestea sunt trei mari concluzii exprimate de nemti la Romanian Career Day de la Stuttgart, un eveniment consacrat romanilor in cautare de job-uri in Germania, dar nu numai.

• Punctul de intalnire

Romanian Career Center (RCC) este noul departament al Forumului Romano-German din Stuttgart si si-a fixat ca obiectiv „contributia activa la crearea si intensificarea legaturilor dintre Germania si Romania, pe plan economic, cultural, de inlesnire a unor contacte cu scop informativ sau care duc in final la idei de business bilaterale si chiar angajari de personal”.

Romanian Career Day (RCD), care anul acesta a fost la a doua sa editie, „poate fi perceput ca un punct de intalnire dintre organizatii, asociatii, firme, institutii, personal de specialitate, studenti, clienti care sunt interesati de un schimb de experienta flexibil, de recrutare, respectiv participarea la discutii pe teme care privesc economia internationala”, spun organizatorii, despre esenta acestei initiative.

Intre acestia se numara Florin Zaheu, presedintele Forum Gerrum Stuttgart, Sanela Ianchici, directoarea RCC, Tatiana Karch si alti voluntari entuziasti, sprijiniti in realizarea proiectului si de Biroul de legaturi germano-romane din cadrul L-Bank din Stuttgart.

„Echipa Romanian Career Centre reprezinta un cadru transparent pentru comunicarea germano-romana, iar departamentul, prin intermediul acestui eveniment, ofera modalitati substantiale in vederea atingerii scopurilor urmarite de catre participanti, fie ca acestia sunt in cautarea unor oportunitati de afaceri, oferte de joburi sau de practica, fie ca doresc sa isi largeasca orizontul si profilul competentelor personale”.

Una dintre aceste modalitati este baza de date cu participanti, care se completeaza, de la an la an. O alta este platforma de comunicare pusa la dispozitia celor interesati.

Ziua Carierei Romanesti din acest an a avut loc in 13 noiembrie, la Casa Economiei din Stuttgart, sub patronajul Brandusei Predescu, consul general al Romaniei la München. Cristian Mateescu, consul si consilier economic, a facut prezentarea in cifre si date a „locului de investitie” Romania.

• Pe maluri diferite

Heinz Kälberer, reprezentant al landului Baden-Württemberg pentru Europa de Est s-a referit, in termeni transanti, la problemele concrete legate de strategia europeana a Dunarii, un mega-proiect discutat nu demult si la Bucuresti. „Noua strategie a Dunarii este in lucru, cuprinzand nu doar cele zece tari riverane, ci si pe cele aflate in vecinatatea lor. Am luat parte la nenumarate conferinte, de curand la Constanta. Cina a fost excelenta. Aceste declaratii care au fost concepute in consens general, sunt importante si le avem acum“ a spus Kälberer.

Pana la sfarsitul anului, Comisia Europeana va face propunerile, iar pana la miljlocul anului viitor, sub presedentia maghiara a Consiliului European, Parlamentul European va adopta noua strategie a Dunarii. Este vorba de traficul fluvial, natura si protectia mediului, energie, extinderea infrastructurii. Declaratiile de intentie exista. „Am auzit de zece ori aceleasi lucruri, la conferinte. Acum insa, ajunge! Acum, problema care se pune este ce se va realiza concret si ce masuri concrete vor fi puse in aplicare.“ a zis Kälberer.

In plus, landul Baden-Württemberg are, cu cinci tari europene -printre care si Romania-, comisii guvernamentale mixte. In cadrul acestor comisii, se lucreaza ceva mai la obiect, cu reprezentanti ai tuturor ministerelor de specialitate. Intre timp, exista si un consiliu al oraselor si regiunilor Europei, coordonat de la Ulm, in directia efectuarii de pasi ceva mai concreti. Insa si aici sunt reprezentate doar orasele mari, nu si micile comunitati de la tara

In tarile din sud-estul Europei, chiar si in Romania, coexista doua lumi diferite: pe de o parte minunatele conferinte, cu cine urmate de programe culturale minunate, unde se vorbeste de extinderea infrastructurii. La tara, in sate si mai micile comunitati umane insa, e o nevoie acuta de spitale, scoli, infrastructuri sociale.

„Cand mergi pe aceasta sina, in tarile Europei de Est, printre care si in Romania, e o cu totul alta lume decat in cadrul conferintelor, unde participa politicieni ca mine. Despre aceasta lume nu se vorbeste in cadrul marilor conferinte referitoare la strategia Dunarii, unde cu totii ne luam in brate. Pentru a pastra pe termen lung pacea sociala, e important ca acest aspect sa nu fie uitat. Cand o mica parte a populatiei devine din ce in ce mai bogata, iar restul nu are nici cel mai mic acces la aceasta bunastare, in timp problema se poate agrava.“ a avertizat politicianul german.

• Bani pierduti

Romanian Career Day 2010 nu este singurul eveniment mixt, romano-german, la care s–au auzit pareri explicite despre modul in care Romania pierde, prin neaccesarea unor fonduri europene. O serie de specialisti, bancheri si politicieni din landul Baden-Württemberg, se intreaba cu ce ar putea ajuta, pe „contrasens“. Ei vin cu pareri si cu sfaturi.

Ce poate face Romania si trebuie s-o faca, este solicitarea fondurilor europene. O gramada de bani se pierd, pentru ca nu sunt depuse proiecte. Si se constata ca exista pareri divergente la nivel politic, sau intre guvern si administratiile locale. Nu se poate ajunge la o intelegere. Si fiindca acestia nu se inteleg, se fac praf multi bani.

Uneori, impresia este ca perspectivele politice diferite din Romania, sau diferendele dintre un primar si un ministru asupra unui proiect si faptul ca nu se ajunge la un consens, duc la intarzieri.

Depunerea de cereri pentru proiecte pe bani europeni e adesea o chestiune dificila. Experti din Romania si din Baden-Württemberg ar putea constitui un grup de lucru, sau ar putea pur si simplu face un schimb de experienta, in directia conceperii de proiecte si a depunerii cererilor de finantare din bani europeni.

• Meseria, bratara de aur

Atat firmele din Germania, cat si reprezentantele lor din Romania, au nevoie de specialisti si muncitori calificati, cu o pregatire practica serioasa. Nu e suficient ca in Romania ies ca pe banda profesori si ingineri cu diploma. Reprezentantul Agentiei pentru ocuparea fortei de munca din Stuttgart, Werner Geier, a explicat: „E vorba atat de valorificarea potentialului de forta de munca deja existent, insa ne este clar ca nu ne putem lipsi de specialisti si muncitori calificati, din strainatate. Aceasta constatare se bazeaza pe cifrele rezultate in urma studiilor demografice de perspectiva“.

In zona Stuttgart, peste jumatate dintre cele 65.000 de persoane inregistrate ca someri nu are o pregatire profesionala incheiata. Suplimentar, datorita numarului mare de migranti din regiune, apare problema dificultatilor de limba pe care le intampina acesti someri, in a participa la o pregatire profesionala.

Fostul guvern Schröder a demarat programul Green Card pentru specialistii din ITC si cu asta s-a crezut ca problema este rezolvata, pentru ca acest domeniu are nevoie de oameni care stiu engleza si au cunostinte internationale. Insa firmele germane care i-au angajat pe greencardisti au sesizat, la scurt timp, ca nu-i puteau plasa la anumiti clienti, care nu voiau sa comunice cu ei in engleza, ci in germana.

Germania ofera oportunitatea unei perfectionari profesionale, in cadrul unui studiu de specialitate sau al unei practici profesionale. Dat fiind insa somajul existent deja in Germania si dificultatile de plasare a fortei de munca deja existente, e foarte probabil ca piata muncii germane nu se va liberaliza complet decat in 2014.

Sfatul lui Geier pentru romani este fie „sa ramana momentan acasa“, fie, inaintea venirii sa se consulte asupra sanselor lor de angajare la Oficiul de intermediere a fortei de munca internationale (ZAV) de la Bonn. Fara probleme este insa, pentru absolventii straini ai unui studiu superior sau de specialitate, in Germania, prelungirea dreptului acestora de sedere, daca si-au gasit unui loc adecvat de munca.

• Invatamantul dual

Romanian Career Day Stuttgart 2010

Foto: Hotnews

La reuniune am vorbit cu patronul unei firme de logistica, cu trei sedii in Romania. Siegfried Busch ne-a declarat, cu privire la ratiunea prezentei sale la RCD 2010:„Vrem sa vedem care sunt punctele de vedere, chiar si cele politice. In ce priveste realizarea practica a unor obiective, lipseste taria impunerii lor, de catre politicul romanesc“. Din experienta firmelor germane, reiese ca in Romania lipseste forta de munca calificata si sprijinul politic in crearea unui invatamant profesional.

„Noi, intreprinderile, suferim din cauza aceasta. Lipseste legarea studiului teoretic de practica efectiva in productie sau la o firma. Nu se pune accent pe specializare. Avem foarte multi oameni care au imense cunostinte teoretice, insa nu stiu cum sa-si valorifice stiinta, in practica“ a mai spus Busch de la Elka International Logistics.

Profesorul Horst-Richard Jeckel, seful firmei de consultanta SPPC GmbH din Stuttgart are o solutie la problema, pe care ne-a expus-o succint: „In anii 70, marile firme din Stuttgart au spus ca nu-i pot folosi pe absolventii de universitati, pentru ca sunt indopati cu teorie si nici nu vor sa munceasca. Atunci, adica acum 40 de ani in Germania, s-a luat decizia conceperii unui sistem de invatamant dual. Statul s-a implicat si el, astfel luand nastere Academiile profesionale din Baden-Württemberg“.

„Aceste forme de invatamant superior sunt modelul de succes in care studentii imbina teoria cu practica. Absolventul de liceu aplica la o firma, iar firma il trimite trei luni la studiu, dupa care face trei luni de practica la firma. Vreme de trei ani, studiul alterneaza cu practica la firma. La final, absolventul primeste o diploma de bachelor. Asta a fost, in Germania, acum 40 de ani. Ca si consultant strategic, am insotit diverse firme germane in Romania si, la scurt timp, si acestea au spus ca absolventii din Romania sunt toba de carte, insa deficitari la practica. Majoritatea dintre ei se considera deja de la absolvire, manageri, „gulere albe“.

„Atunci mi-a venit ideea exportarii si in Romania a academiilor profesionale, a sistemului dual de invatamant. Am inceput acum trei ani sa actionez in acest sens, proiectul face parte din protocolul Comisiei mixte interguvernamentale Romania-Baden-Württemberg. Problema este insa ca, in Romania, nu intereseaza pe nimeni sa si implementeze proiectul. Chiar daca discutiile pe proiect au avut loc si in Romania, la Bucuresti, cu ministeriabili de resort, n-a fost numit, in Romania, nici un coordonator de proiect, care sa se ocupe de transpunerea in practica a conceptului“, explica profesorul Jekel. In 18-19 noiembrie, el si echipa sa se vor afla din nou la Bucuresti, in geanta cu proiectul de invatamant dual.

• Un proiect cu viitor

Nici problema arzatoare a energiilor regenerabile n-a lipsit de pe agenda RCD 2010. Ea a fost detaliata de deputatul SPD in Landtagul Baden-Württemberg, Thomas Knapp. Cooperarea europeana in cercetare si la nivel de firme a fost expusa de Charlotte Schlicke, de la Institutul Steinbeis. Despre integrarea comunitatii germane in cultura majoritara din Romania a vorbit Anna Katharina Bölling.

Discutiile despre un job concret, o idee de colaborare sau o oportunitate in afaceri s-au desfasurat in privat si au multumit pe multi. O participanta insa, avea alte asteptari de la intalnire: „Am crezut ca se va vorbi mai mult despre ce cariera poti sa faci stiind limba romana, sau cum sa poti folosi limba romana in Germania, cui ii trebuie cunoscatorii acestei limbi, la Stuttgart si in imprejurimi“ a zis Ionela, o tanara de 33 de ani din Reutlingen.

„Eu am facut stiinte administrative in Romania si aici in Germania un master legat de stiinte europene. Am sperat ca pot combina utilul cu placutul, sa gasesc un job in care sa pot folosi si limba romana, ca un atu pe care nu-l are oricine aici, in Germania. Asta am sperat sa gasesc prin acest program si aceasta institutie“ a adaugat ea. Chiar daca nu toti participantiii la RCD 2010 au gasit ce cautau, proiectul in ansamblul sau este promitator si merita a fi continuat.

​