Românii care au buletine noi cu cip se plâng că trebuie să aducă dovada domiciliului la ghișee, pentru că nu există cititoare. MAI răspunde că a trimis instituțiilor „mesaje de responsabilizare”

Adresa de domiciliu care nu mai apare pe card este una dintre cele mai frecvente probleme reclamate de posesorii noii cărți electronice de identitate (CEI), așa numitul buletin cu cip, admite Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) din cadrul MAI, într-un răspuns pentru HotNews.

Aproape 900.000 de români și-au făcut până acum carte electronică de identitate. Noul act de identitate este cât un card bancar, are standarde mai mari de securitate și ar trebui să-ți permită nu doar să faci dovada identității, ci să poți accesa și serviciile digitale furnizate de autorități publice sau entități private, în baza certificatului pentru semnătură electronică avansată emis de MAI, stocat pe cip.

Adresa de domiciliu nu mai apare pe card

Noul card de identitate nu mai are adresa de domiciliu tipărită, ci este stocată exclusiv pe cipul electronic. Autoritățile spun că este o măsură de protecție a datelor personale, în condițiile în care adresa afișată pe buletin te expune la riscuri precum, furt de identitate, hărțuire sau folosirea abuzivă a datelor.

În plus oferă și flexibilitate: adresa se schimbă mai des decât alte date; nefiind tipărită, ea poate fi actualizată electronic, în siguranță, fără să fie nevoie de eliberarea unui nou act.

Problema care a apărut este că majoritatea instituțiilor publice și private nu dețin cititoare electronice de carduri și aplicațiile necesare pentru a accesa această informație vitală.

Ce au reclamat oamenii la MAI

HotNews.ro a solicitat Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP) din MAI să precizeze ce reclamații a primit până acum de la cetățenii care și-au făcut cărți electronice de identitate și ce măsuri a luat.

„În evidențele DGEP au fost înregistrate sesizări și solicitări din partea cetățenilor și a unor instituții privind diverse aspecte legate de utilizarea noilor CEI, printre cele mai frecvente aspecte semnalate regăsindu-se lipsa infrastructurii necesare la nivelul instituțiilor publice și de drept privat pentru citirea informației privind domiciliul, informație care nu se mai regăsește pe forma tipărită a CEI, ci în suportul de stocare electronică (cip), respectiv pentru semnarea documentelor utilizând certificatul pentru semnătură electronică avansată, emis de MAI”, se arată în precizările Ministerului de Interne.

„În situațiile în care cetățenii au formulat petiții prin care au semnalat anumite dificultăți întâmpinate în relația cu instituțiile care nu și-au adaptat infrastructura la noul format al actului de identitate”, DGEP spune că „a transmis punctual mesaje de responsabilizare instituțiilor respective, prin care s-a subliniat importanța dotării corespunzătoare și necesitatea de a nu transfera obligațiile proprii asupra cetățeanului”.

Cum îți poți dovedi domiciliul. Aplicația de mobil dă erori

Ministerul de Interne subliniază că „pentru a veni în sprijinul cetățenilor și pentru a asigura continuitatea activității instituțiilor care au nevoie de o perioadă de adaptare”, a pus la dispoziție ca „soluții cu caracter provizoriu”, următoarele modalități alternative prin care posesorii de CEI pot face dovada domiciliului:

• a. prezentarea certificatului care atestă domiciliul eliberat în format electronic prin intermediul platformei HUB de servicii a Ministerului Afacerilor Interne. Acest serviciu public electronic permite eliberarea online a certificatului de atestare a domiciliului și/sau reședinței, nefiind nevoie de deplasarea fizică la ghișeu sau de utilizarea unui cititor de carduri.
• b. utilizarea aplicației mobile „RO CEI Reader”. Utilizarea aplicației necesită doar autentificarea titularului CEI prin introducerea PIN-ului de autentificare. Aplicația este disponibilă la acest moment prin magazinele digitale de aplicații Google Play și AppStore. Aplicația permite citirea datelor de pe CEI, inclusiv a adresei de domiciliu, și generarea, cu acordul utilizatorului, a unui document în format PDF.
• c. prezentarea certificatului privind domiciliul înregistrat în Registrul național de evidență a persoanelor eliberat în format fizic.

Recenziile făcute pe Google Play de utilizatorii români care au descărcat aplicația mobilă dezvoltată de MAI arată că aceasta dă și anumite erori la autentificare sau la citirea informațiilor de pe CEI.

„O aplicație bună, însă VĂ ROG, faceți foaia mai oficială, cu ștampilă și semnătură și să scrie că e generată de Guvernul României. Nimeni nu o acceptă în afară (brokeri, bănci, nimeni) ca dovada de adresă, deoarece nu știu ce naiba este și ce scrie !! Scrieți același text și în Engleză, ca suntem cetățeni Europeni, nu ?? Mulțumesc pentru actualizare foaie”, scrie un utilizator.

MAI: Fiscul nu recunoaște documentele semnate cu CEI

Ministerul de Interne a comunicat, la cererea HotNews, ce probleme întâmpină posesorii de cărți electronice de identitate și la diverse instituții ale statului. 

„În relația cu ANAF, posesorilor de carte electronică de identitate nu le sunt recunoscute/acceptate documentele semnate cu certificate de semnătură electronică avansată”. MAI spune că sunt discuții și se fac demersuri la ANAF ca să accepte documentelor semnate cu certificatul asociat CEI. 

Două situații în care CFR cere dovada domiciliului

La CFR Călători sunt două situații în care este nevoie ca posesorii CEI să facă dovada domiciliului: în cazul studenților care vor abonamentele reduse cu 90% și în cazul călătorilor care primesc amendă. MAI spune că „CFR Călători a adoptat soluțiile de identificare ale domiciliului puse la dispoziție”, însă este vorba doar de aplicația  Ro CEI Reader și de documentul fizic eliberat de Evidența Populației. 

„Implementarea serviciului securizat de transmitere a datelor între CFR Călători și DGEP-MAI este de durată necesitând efectuarea unor demersuri de natură juridică și tehnică”, răspunde ministerul.

CNAS și CNPP cer un document care să ateste domiciliul de pe CEI

Ministerul de Interne susține că „în relația cetățenilor, posesori de CEI, cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sau Casa Națională de pensii Publice (CNPP), acestora li se solicită să prezinte un document care să ateste domiciliul înscris în formatul electronic al noului act de identitate”.

„Precizăm că și cu aceste instituții sunt inițiate discuții referitoare la definitivarea unor mecanisme de colaborare, în vederea interconectării sistemelor informatice”, a transmis MAI.

Ministerul Muncii spune că la Casa de Pensii cetățenii „nu întâmpină probleme”

De cealaltă parte, Ministerul Muncii susține, într-un răspuns către HotNews, că „cetățenii care dețin cărți electronice de identitate nu întâmpină probleme în accesarea serviciilor digitale oferite de Ministerul Muncii / instituțiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa. Accesul la acestea nu depinde de folosirea efectivă a cipului din cartea electronică de identitate”.

„Nici accesul la serviciile oferite de structurile teritoriale ale Casei Naționale de Pensii Publice nu a fost împiedicat, chiar dacă, până la acest moment, nu au fost achiziționate echipamente specifice pentru cetățenii care dețin cărți electronice de identitate (CEI), fiind utilizată aplicația mobilă pusă la dispoziție acestora. Achiziționarea echipamentelor nu este posibilă în prezent, în contextul prevederilor OUG nr. 52/2025”, spune Ministerul Muncii.

Alte măsuri pregătite de MAI

HotNews.ro a mai întrebat Ministerul de Interne și ce probleme întâmpină cetățenii cu CEI în relația cu ANCPI, Ministerul Justiției, ONRC, notarii ori firmele de asigurări și pensii și ce soluții se discută.

„Problemele titularilor CEI în momentul interacționării cu instituțiile menționate de dumneavoastră sunt aceleași la care am făcut referire anterior, respectiv cele legate de vizualizarea datelor înscrise în formatul electronic de stocare al actului de identitate, respectiv a adresei de domiciliu.

Cu privire la soluțiile avute în vedere pentru a înlătura deficiențele întâlnite, facem următoarele precizări punctuale:

• a) DGEP a parcurs procedura de consultare cu ANCPI, în scopul interconectării Sistemului Național Informatic de Evidență a Persoanelor (SNIEP) cu sistemul informatic integrat de cadastru și publicitate imobiliară (ANCPI);
• b) În ceea ce privește Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, menționăm faptul că a fost încheiat cu aceste instituții un protocol de colaborare, în scopul interconectării sistemelor informatice pentru asigurarea schimbului de date necesare îndeplinirii atribuțiilor legale cu care fiecare dintre părți a fost învestită, în prezent fiind desfășurate teste tehnice;
• c) Totodată, între DGEP și ONRC urmează a se încheia un protocol de colaborare, în scopul asigurării serviciilor de validare online a datelor personale;
• d) De asemenea, cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) se află în curs de avizare un protocol de colaborare în scopul interconectarii sistemelor informatice;
• e) Nu în ultimul rând, precizăm că DGEP a inițiat discuții cu Societățile de asigurare prin Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) și cu Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) în vederea încheierii unor contracte privind furnizarea/ verificarea datelor cu caracter personal din R.N.E.P., în condițiile O.U.G. nr. 97/2005, cu modificările și completările ulterioare”, precizează MAI.

Instituțiile sunt obligate să aibă cititoare, dar legea n-are sancțiuni

Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din MAI este coordonator la nivel național în ceea ce privește proiectul cărții electronice de identitate (CEI), cu responsabilități directe privind emiterea documentului și standardele tehnice.

Direcția MAI spune însă că „nu are competențe legale sau atribuții privind dotarea instituțiilor publice cu echipamente compatibile cu noul document”.

MAI menționează că „toate instituțiile publice și private au obligația să ia măsurile necesare pentru adaptarea infrastructurii proprii la utilizarea CEI, prin achiziționarea de cititoare de carduri și implementarea aplicațiilor puse la dispoziție”.

„Obligația adaptării la noile realități tehnologice revine, în primul rând, instituțiilor și autorităților publice, precum și persoanelor juridice de drept privat și, în subsidiar, cetățenilor”.