Skip to content
Actualitate

Românii, îngrijorați de posibilitatea implicării țării într-un război. Dar care este pentru ei principalul pericol la adresa securității naționale – sondaj INSCOP

Viorela Marin

Mare parte dintre români consideră că principalul pericol la adresa securității naționale este corupția, mai mare decât manipularea opiniei publice, instabilitatea economică sau un atac militar extern, arată datele unui sondaj realizat de INSCOP Research.

  • Cercetarea realizată de INSCOP Research, intitulată „Barometrul Securității Naționale”, a fost realizată în lunile februarie și martie 2026, în două valuri de culegere a datelor, pe câte un eșantion de 1100 de persoane.
  • Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.

Este România o țară sigură?

Întrebați dacă, în prezent, România este o țară sigură sau nesigură din punct de vedere al securității naționale, 17.9% dintre români au apreciat că este foarte sigură, 33.2% mai degrabă sigură, 27% mai degrabă nesigură, iar 19.4% foarte nesigură. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.4%.

Consideră că România este o țară sigură din punct de vedere al securității naționale mai ales: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Cred că România este o țară nesigură în special: votanții AUR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

Pericolele la adresa securității naționale

35.3% dintre respondenți consideră că principalul pericol la adresa securității naționale a României este corupția. 19.4% indică dezinformarea și manipularea opiniei publice (știri false, influențarea proceselor democratice), 18.7% instabilitatea economică, 5.8% un atac militar (agresiune externă asupra teritoriului), iar 5.3% influența politică străină.

Menționează atacurile cibernetice (asupra infrastructurii critice: rețele de energie, bănci, spitale) 4.3% dintre români, criza energetică – 3%, actele de terorism și sabotaj – 1.1%, acțiunile de spionaj – 0.9%, iar 2% precizează alt pericol. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.1%.

Implicarea României într-un război: cine sunt cei mai îngrijorați

31% dintre participanții la sondajul realizat în perioada 23-27 februarie (înainte de atacul împotriva Iranului) declară că sunt foarte îngrijorați de posibilitatea implicării României într-un război în următorii ani (față de 36.9% în sondajul realizat între 3 și 13 martie). 33.1% sunt oarecum îngrijorați (față de 31.1% în sondajul realizat între 3 și 13 martie), 5.2% oarecum neîngrijorați (față de 6.1% în sondajul realizat între 3 și 13 martie), iar 29.1% spun că sunt foarte puțin îngrijorați sau deloc (față de 25.2% în sondajul realizat între 3 și 13 martie). 1.6% nu știu sau nu răspund.

Sunt îngrijorați de posibilitatea implicării României într-un război în următorii ani mai ales: votanții PSD și AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat sunt cel mai puțin îngrijorați de o astfel de perspectivă.

Direcția Vest, dorită de majoritatea covârșitoare a românilor

76.8% dintre cei chestionați consideră că România ar trebui să se orienteze către Vest – adică Uniunea Europeană, SUA, NATO (față de 77% în ianuarie 2022 și 87.5% în decembrie 2024), în timp ce 10.1% cred că direcția potrivită ar fi către Est – adică Rusia, China (față de 10.4% în ianuarie 2022 și 4.1% în decembrie 2024). 13.1% nu știu sau nu răspund (față de 12.6% în ianuarie 2022 și 8.4% în decembrie 2024).

Sunt de părere că România ar trebui să se orienteze către Vest mai ales: votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele peste 60 de ani, locuitorii din Capitală. Consideră că România ar trebui să se orienteze către Est în special: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul privat.

Direcție alianțe politice și militare

Câți vor ieșirea României din NATO

11.8% dintre cei intervievați cred că România ar trebui să iasă din NATO (față de 18.7% în ianuarie 2022 și 8.1% în decembrie 2024), în timp ce 84.4% sunt de părere că țara nu ar trebui să părăsească alianța (față de 76.2% în ianuarie 2022 și 88.1% în decembrie 2024). Ponderea non-răspunsurilor este de 3.8% (față de 5.1% în ianuarie 2022 și 3.8% în decembrie 2024).

Sunt de părere că România ar trebui să iasă din NATO mai ales: votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul privat.

Câți vor ieșirea României din UE

22.2% dintre respondenți sunt de părere că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană (față de 25.2% în ianuarie 2022 și 9.4% în decembrie 2024), în timp ce 74.4% se opun (față de 71.7% în ianuarie 2022 și 88.1% în decembrie 2024). 3.4% nu știu sau nu răspund (față de 3.1% în ianuarie 2022 și 2.5% în decembrie 2024).

Consideră că România ar trebui să iasă din UE în special: votanții AUR și angajații din sectorul privat.

Românii nu vor găzduirea de arme nucleare

Extinderea „umbrelei nucleare” a Franței

În contextul discuțiilor despre extinderea „umbrelei nucleare” a Franței, 22.2% dintre români ar fi de total de acord ca România să participe la un astfel de proiect european, 17.1% mai degrabă de acord, 13.8% mai degrabă împotrivă, în timp ce 37.2% ar fi total împotrivă. 9% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.7% nu răspund.

Sunt de acord într-o proporție mai mare decât restul populației cu acest proiect european inițiat de Franța: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Dezacordul apare într-un procent mai mare decât media în rândul: votanților AUR, al persoanelor de peste 60 de ani și al locuitorilor din urbanul mic.

Găzduirea de arme nucleare franceze

Întrebați în ce măsură sunt de acord sau nu cu găzduirea de arme nucleare franceze, pe teritoriul României, 12.6% dintre participanții la sondaj sunt total de acord. 12.1% sunt mai degrabă de acord, 16% mai degrabă împotriva, iar 52.9% total împotriva. 5.6% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.7% nu răspund.

Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București sunt de acord într-un procent mai mare decât restul populației cu găzduirea de arme nucleare franceze pe teritoriul României. Se înregistrează un nivel mai ridicat de dezacord comparativ cu restul populației în rândul: votanților AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație medie.

Încrederea în țări

55.8% dintre respondenți au foarte multă și destul de multă încredere în SUA, 46.8% în Marea Britanie, 41.9% în Franța, 41.7% în Germania și 41.6% în Polonia. Republica Moldova beneficiază de un capital de încredere de 29.9%, Bulgaria – 29.2%, Turcia – 28.6%, iar Serbia – 21.2%. Pe ultimele locuri se poziționează Ungaria cu 20.1%, Ucraina cu 16.8%, și Rusia cu 12.6%.

Au încredere în SUA mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare tind să aibă cea mai multă încredere în Marea Britanie. Au încredere în Franța în special: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare tind să aibă mai multă încredere în Ucraina decât restul populației. În special votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și angajații în sectorul privat au încredere în Rusia.

Cine ar avea rolul principal în respingerea unui atac?

38.3% dintre participanții la sondaj consideră că rolul principal în respingerea unui atac ar reveni NATO (prin activarea Articolului 5). 27.6% indică statele cu care România are parteneriate strategice bilaterale (precum Franța, Germania sau Marea Britanie), 19.6% Armata României, iar 8.6% Uniunea Europeană (prin cooperare militară între statele membre). 5.9% nu știu sau nu răspund.

Respectarea Articolului 5 din Tratatul NATO

Articolul 5 din tratatul NATO spune că dacă o țară membră este atacată, celelalte țări trebuie să o ajute, inclusiv militar. 75.6% dintre participanții la sondaj consideră că, dacă România ar fi atacată, SUA ar respecta această obligație. Precizează Germania – 69.4%, Franța – 69.3%, Marea Britanie – 63.9%, Polonia – 61.7% și Ungaria – 40 6%.

Consideră că SUA ar respecta obligația prevăzută de NATO în special: votanții AUR și PSD, persoanele de peste 60 de ani. Votanții PSD, PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală și angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare decât restul populației că Germania ar respecta Articolul 5 din NATO. Cred că Franța și-ar respecta obligațiile în cazul unui atac militar mai ales: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală, angajații din sectorul public. Sunt de părere că Marea Britanie și-ar respecta obligațiile în cazul unui atac militar asupra României mai ales: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală, angajații din sectorul public. Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred într-o măsură mai mere decât media că Polonia ar respecta Articolul 5 din NATO. Tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că Ungaria va respecta obligația Articolului 5 din NATO.

Creșterea cheltuielilor pentru apărare

75.6% dintre respondenți declară că sunt de acord ca România să își mărească semnificativ cheltuielile pentru apărare pentru a-și proteja suveranitatea în cazul unei agresiuni militare, în timp ce 21.5% se declară împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.9%.

Sunt de acord ca România să își mărească cheltuielile pentru apărare mai ales: votanții PSD, PNL, USR și persoanele peste 60 de ani. Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul privat se opun cel mai mult creșterii cheltuielilor pentru apărare.

Ce cred românii despre acțiunile militare împotriva Iranului

11.9% dintre participanții la sondaj consideră că acțiunile militare ale Statelor Unite ale Americii și Israelului împotriva Iranului sunt foarte justificate. 21.1% le apreciază ca fiind mai degrabă justificate, 26.5% mai degrabă nejustificate, iar 21.4% foarte nejustificate. Ponderea non-răspunsurilor este de 19%.

„Barometrul Securității Naționale” – metodologia studiului sociologic

  • Cercetarea realizată de INSCOP Research la solicitarea Strategic Thinking Group a inclus două valuri de culegere, în perioada 23-27 februarie 2026, respectiv 3-13 martie 2026.
  • Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului.
  • Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar volumul fiecărui eșantion fiind de 1100 de persoane.
  • Eșantioanele sunt reprezentative pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
  • Eroarea maximă admisă a datelor pentru fiecare eșantion este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.