„Românul e învățat să meargă la medic când se îmbolnăvește, nu să prevină”. De ce analize au nevoie femeile și bărbații, după 60 de ani, explică conf. dr. Ana Capisizu, gerontolog

Pe măsura înaintării în vârstă crește riscul de apariție a bolilor cronice și, prin urmare, nevoile de asistență medicală sunt mai mari. Rețeaua de Sănătate REGINA MARIA începe un program de consultații la preț preferențial de 250 de lei pentru seniori, consultațiile fiind disponibile într-un număr mare de specialități medicale, în policlinicile din București, Brașov și Constanța. Programarea se poate face telefonic la numărul 0219268 sau prin intermediul formularului online.

Conf. dr. Ana Capisizu, medic primar Geriatrie și gerontologie în cadrul rețelei, detaliază lista analizelor și investigațiilor medicale pe care bărbații și femeile trebuie să le facă pentru a-și menține starea de sănătate până la vârste înaintate.

Cele două momente cheie când începem să îmbătrânim accelerat: 44 și 60 de ani

Controalele medicale sunt utile oricând pentru depistarea oricăror afecțiuni grave sau mai puțin grave, dar mai ales la vârsta de peste 60 de ani. Și asta pentru că vârsta de 60 de ani reprezintă o bornă, un al doilea moment în viață când se produce o îmbătrânire accelerată.

Potrivit studiului Nonlinear dynamics of multi-omics profiles during human aging, realizat de cercetători ai Universității Stanford, SUA, și publicat de revista Nature, primul moment-cheie în care are loc îmbătrânirea accelerată este la 44 de ani și al doilea, la 60 de ani de vârstă cronologică.

În cadrul studiului, au fost analizate mii de molecule din sângele participanților, cercetătorii ajungând la concluzia că în aceste două momente-cheie, în organismul uman au loc modificări moleculare profunde care se reflectă atât în aspectul fizic, cât și în starea generală de sănătate. Astfel, la 44 de ani, este un prim prag de îmbătrânire accelerată. La această vârstă în organism au loc o serie de transformări care implică încetinirea metabolismului, creșterea nivelului de inflamație din corp, precum și modificări la nivelul unor proteine– precum colagenul și elastina – care duc la pierderea elasticității pielii și la apariția ridurilor.

La vârsta de 60 de ani, nivelul hormonilor – testosteron, la bărbați și estrogen, la femei – scade, ducând la modificări ale funcției sexuale, ale stării de spirit și ale nivelului de energie. Imunitatea scade și ea, lăsând organismul mai vulnerabil în fața infecțiilor și a altor afecțiuni. De asemenea, pot apărea probleme legate de memorie și concentrare.  

Nu suntem educați să prevenim îmbolnăvirea!

Nu ne putem împotrivi înaintării în vârstă, însă există o serie de strategii de îmbătrânire sănătoasă, astfel încât să ne putem bucura de viață sănătoasă până la 80 de ani și peste. „Suntem în așa-numitul deceniu al îmbătrânirii sănătoase recomandat și aprobat de Organizația Mondială a Sănătății încă din 2020, imediat după pandemie”, subliniază conf. dr. Ana Capisizu, medic primar Geriatrie și gerontologie.

În virtutea acestei inițiative, Regina Maria s-a aliniat acestui program de menținerea sării de sănătate în cadrul populației vârstnice. Cu atât mai mult cu cât, în România, conceptul de îmbătrânire sănătoasă nu a intrat în mentalitatea populației, mai spune specialistul: „Românul e învățat să meargă mai mult la medic când se îmbolnăvește, nu să prevină îmbolnăvirea”.

Ori, statisticile arată că indicatorul de morbiditate – adică apariția unei afecțiuni în rândul unui grup populațional – este la noi destul de mare. De exemplu, este mare pentru bolile cardiovasculare, raportat la populația UE.

Potrivit Raportului de țară privind sănătatea 2025, al Comisiei Europene, România ocupă primul loc la decesele din cauze tratabile, cu 215 decese la suta de mii de locuitori, de aproape două ori și jumătate peste media UE.

„Afecțiunile cardiovasculare sunt foarte răspândite în rândul populației României. În special la populația peste 65 de ani. Ele reprezintă grosul afecțiunilor cronice din populația românească. Dar nu numai”, punctează conf.dr. Ana Capisizu.

La bolile cardiovasculare se adaugă și celelalte afecțiuni metabolice – sindromul metabolic –  care sunt tot factor de risc al evenimentelor cardiovasculare. „Toate acestea pot fi prevenite în momentul în care se instituie un program de screening încă din perioada activă a persoanelor, nu la vârsta pensionării”, mai spune medicul gerontolog.

Nu există o diferențiere semnificativă pe sexe în privința frecvenței bolilor cardiovasculare. Ele par să fie însă ușor mai prezente în rândul bărbaților și există explicații. „Boala cardiovasculară are niște factori de risc care sunt, poate, mai puțin cunoscuți și luați în calcul de populație. De exemplu, fumatul. Din fericire, societatea de pneumologie a reușit să se impună și să interzică fumatul în locurile publice și nu numai. Consumul excesiv de sare, alcool, profilul lipidic deteriorat – adică o hipercolesterolemie – hipertensiunea arterială sunt, la rândul lor, alți factori de risc care pot afecta morbiditatea”, adaugă conf.dr. Ana Capisizu.

Dacă am da atenție tuturor acestor factori de risc, am putea preveni îmbolnăvirea încă de la vârsta activă sau măcar am putea stăpâni mai bine boala. „Medicina preventivă este una pentru menținerea stării de sănătate într-o populație și trebuie începută încă din copilărie. Trebuie să gândim și să anticipăm anumite afecțiuni care pot apărea. Medicina preventivă constă și în acest tip de educație medicală a populației în copilărie. Nu numai spălatul pe mâini înseamnă o educație medicală”, punctează specialistul.

Investigații medicale recomandate peste 60 de ani, pe sexe

Indiferent de vârstă și de sex, investigațiile recomandate pentru grupa de vârstă 60-75 de ani sunt cele pentru identificarea riscului cardiovascular,  a riscului de obezitate, precum și evaluarea funcției renale. „Toate aceste evaluări – și în special a riscului cardiovascular – se pot face și cu ajutorul unor analize de laborator uzuale pe care le cunoaștem cu toții: hemoleucogramă completă, VSH, proteină C-reactivă, profilul metabolic în ceea ce privește glicemia și hemoglobina glicozilată, profilul lipidic – care cuprinde toate analizele privitoare la colesterolul total, LDL-ul. Analiza funcției tiroidiene este iarăși foarte importantă, urmărirea nivelurilor de hormoni tiroidieni, TSH-ul, FT3 și FT 4, pentru că hipotiroidia, de exemplu, se poate constitui într-un factor de risc în tulburările cognitive. În sfârșit, toate aceste investigații selectate pe profile pot fi recomandate de medicul de specialitate în urma unui consult interdisciplinar. Deci, putem să vorbim de analize uzuale care urmăresc toți factorii de risc și care sunt în portofoliul, să spunem așa, medicului de familie, ca analize recomandate obligatoriu pentru screening-ul stării de sănătate. Urmând apoi a se face niște consulturi interdisciplinare, în cazul în care unul din elementele acestea biologice ar indica un minimum de deteriorare. Peste vârsta de 60 de ani consider că aceste consulturi interdisciplinare sunt obligatorii”, subliniază specialistul.

Investigații recomandate bărbaților

Iată ce analize ar trebui să aibă în vedere bărbații:

• Nivelul testosteronului. Arată gradul de uzură al funcției endocrine.
• Nivelul PSA-ului, un marker pentru depistarea cancerului de prostată.
• Osteodensitometria – care măsoară riscul de osteoporoză – este o investigație recomandată mai ales în cazul bărbaților care au făcut tratament de lungă durată cu cortizon pentru o altă afecțiune, cum este, de exemplu, astmul.
• Nivelul de vitamina D3 din organism, vitamină implicată în susținerea sistemului imunitar.
• Nivelul de FreePSA, un alt marker pentru adenomul de prostată sau al adenocarcinomului de prostată.
• Colonoscopia, pentru depistarea cancerului de colon.

Investigații specifice femeilor

Iată și investigațiile pe care orice femeie ar trebui să le facă după 60 de ani:

• Osteodensitometria – osteoporoza fiind o afecțiune prezentă mai ales la femei.
• Testarea nivelului de vitamina D3. „Doar 2% din pacienții pe care i-am avut la cabinet aveau un nivel normal de vitamina D3. Restul aveau deficit sau, mai rău, carență. În funcție de nivelul depistat, se recomandă suplimente cu vitamina D3 asociată eventual cu vitamina K2. Pentru că studiile arată o absorbție mai bună în cazul acestei asocieri. Fiind o vitamină liposolubilă, D3 se administrează imediat după masă. Mulți nu știu lucrul acesta și iau vitamina D3 cum nu trebuie și poate acesta este și motivul pentru care nu întotdeauna nivelul crește după administrare”, subliniază medicul primar gerontolog.
• Colonoscopia, pentru depistarea cancerului de colon.

Ce înseamnă persoană vârstnică sănătoasă: este bine fizic și psihic

Îmbătrânirea nu este o boală, însă îmbătrânirea sănătoasă este posibilă. „O persoană vârstnică sănătoasă este – cel puțin în accepțiunea geriatrilor – o persoană autonomă din toate punctele de vedere: fizic, psihic și funcțional. Fizic – adică din punct de vedere biologic nu are afecțiuni cronice: cardiovasculare, metabolice, endocrine etc. Psihic – adică fără tulburări cognitive, neurologice. Și funcțional – adică este autonomă și independentă. Persoane vârstnice sănătoase vedem mai ales la cei din alte țări. În România, mai puțin, dar există. Iar generațiile care sunt acum la 40 de ani, dacă vor fi educate, vor putea să-și păstreze starea de sănătate până la 80 de ani. Starea de sănătate despre care tocmai am vorbit”, subliniază medicul geriatru.

Programul de consultații la preț preferențial pentru seniori al Rețelei de Sănătate Regina Maria – adică pentru persoanele peste 60 de ani, este unul de supraveghere activă a stării de sănătate. Ce înseamnă asta? În primul rând, înseamnă un consult medical la medicul de familie sau la medicul geriatru unde persoanele peste 60 de ani se pot adresa. „Medicii din cele două specialități, medicină de familie și geriatrie, pot face anamneza. Aceasta este importantă pentru a determina factorii ereditari pe care îi are persoana respectivă și pentru întocmirea unui plan de urmărire a factorilor de risc. Eu, ca geriatru, propun ca acest consult medical să aibă loc de două ori pe an pentru persoanele peste 65 de ani. De ce? Pentru că uzura organismului este mai mare după această vârstă. Și cu cât descoperim o anumită deteriorare a factorilor biologici, cu atât aceștia trebuie urmăriți mai frecvent. Dacă pacientul respectiv nu are niciun fel de afecțiune, consultul o dată pe an este suficient. Dar, dacă el are deja niște afecțiuni cronice venite din perioada activă, sigur că trebuie să îl verificăm de două ori pe an. Sunt anumite investigații care, în funcție de rezultat se recomandă a fi făcute anual, de două ori pe an sau la cinci ani”, mai spune specialistul.

Recomandări pentru o bătrânețe sănătoasă

Primul pas în menținerea sănătății până la vârste înaintate este legătura strânsă cu medicul de familie, afirmă conf.dr. Ana Capisizu: „Și este obligatoriu. Al doilea pas foarte imprtant este legătura cu medicul geriatru. Pacienții trebuie să fie ordonați în planificarea evaluării stării de sănătate. Să fie foarte disciplinați. Să-și impună să se verifice din punct de vedere medical o dată sau de două ori pe an. Din păcate, sunt persoane care gândesc că este mai bine să nu știe dacă au vreo boală și preferă să nu se verifice. Este un refuz care mie mi se pare anormal. Cum să nu știi dacă ești sănătos? Sănătatea costă mult în general, dar mai ales când ești bolnav. Dacă faci medicină preventivă, s-ar putea ca sănătatea să nu te mai coste atât de mult. Pentru că beneficiile sunt pentru toată lumea: și pentru tine, ca individ, dar și pentru sistemul de sănătate”.

Pași de urmat pentru a accesa consultații la preț preferențial

Programul de consultații pentru persoanele vârstnice inițiat de Regina Maria la prețul preferențial de 250 de lei este accesibil pe baza talonului de pensie și a unui act de identitate valabil. Programările se pot face telefonic la numărul 0219268 sau prin intermediul formularului online.

Este important ca, de la început, solicitantul să specifice faptul că dorește consultul de 250 de lei pentru pensionari.

Pasul următor este menționarea tipului de consult dorit: cardiologie, medicină internă, ortopedie sau altceva – pentru ca operatorul să poată verifica existența medicilor înscriși în program în specialitatea respectivă. Ultimul pas este confirmarea programării.

Articol susținut de Regina Maria