România va da în judecată Austria din cauza blocadei Schengen, anunță premierul Marcel Ciolacu. „Paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat într-un interviu pentru Der Standard că România va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiție pentru despăgubiri dacă Viena își va menține veto-ul privind aderarea României la spaţiul Schengen.
Într-un interviu acordat publicației austriece Der Standard, citat de Rador, Marcel Ciolacu a precizat că România a pierdut două procente din PIB din cauza veto-ului Austriei.
Marcel Ciolacu a declarat că România va ataca Austria la Curtea Europeană de Justiție dacă va folosi din nou veto-ul pe Schengen în octombrie sau decembrie, când această temă va fi din nou pe ordinea de zi a Consiliului miniştrilor de interne ai UE.
Interviul integral realizat la București:
Der Standard: Ce strategie veţi aborda pentru a-l convinge pe cancelarul austriac să renunţe la veto-ul împotriva aderării la Schengen?
Marcel Ciolacu: Cancelarul federal Karl Nehammer ne-a informat abia cu câteva zile înaintea întâlnirii Consiliului UE că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei române.
Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de interne ai UE. Toate celelalte state – în afara Austriei – susţin aderarea României. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă.
De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect. Însă, în cazul în care cancelarul Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană, pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare.
Der Der Standard: Dacă Nehammer spune din nou NU, vă adresaţi curţii Europene?
Marcel Ciolacu: Categoric, da!
Der Standard: Cât de scumpă ar putea fi pentru Austria o asemenea plângere?
Marcel Ciolacu: Suficient! Potrivit calculelor noastre, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB. Însă cel mai rău este faptul că Austria a instituit un precedent. În mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia a solicitat aderarea în urmă cu aproximativ 4-5 ani. România şi Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut acest lucru.
Ciolacu: Nu accept o alianţă cu AUR
Der Standard: În Europa, populiştii de dreapta se află în plină ascensiune, la fel şi în România. În anul ce vine, după alegeri veţi încheia o coaliţie cu partidul populist de dreapta AUR?
Marcel Ciolacu: Câtă vreme sunt preşedintele PSD, la fel şi în 2024, mă voi pronunţa în continuare pentru o coaliţie cu PNL. Nu accept o alianţă cu AUR. Însă cancelarul Nehammer va trebui să înţeleagă şi să ştie – la fel ca mine – că noi, politicienii, ocupăm doar pe timp limitat poziţii şi funcţii. Avem la acest moment un singur agresor în Europa şi de aceea ar fi fost tocmai acum momentul cel mai prielnic pentru a demonstra solidaritate în interiorul UE.
Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen!
Der Standard: Când ar putea demara negocierile cu UE pentru Republica Moldova şi cum vedeţi aderarea Moldovei la NATO?
Marcel Ciolacu: În privinţa NATO, Moldova este, conform dreptului constituţional, un stat neutru. Dar Ucraina şi Moldova vor trebui să înceapă negocierile de aderare la UE. Însă, concomitent trebuie să existe şi un semnal către Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru, Bosnia și Herţegovina şi Serbia. Altfel, în aceste state s-ar instala frustrarea.
Der Standard: Recent s-au găsit pe teritoriul României fragmente de drone ruseşti. Cum a schimbat războiul România?
Marcel Ciolacu: De fapt, ar trebui să vorbim despre un război dintre dictatorul Vladimir Putin şi o democraţie suverană şi independentă. Dictatorul nu poate câştiga acest război! Trebuie să venim în sprijinul Ucrainei în exportul cerealelor sale.
În cursul lunii următoare vom încerca să creştem cantitatea transportului ce trece prin România de la 2 la 4 milioane tone. Pentru aceasta România a investit mult în porturile dunărene şi în Constanţa.
Atacurile dronelor ruseşti asupra porturilor din apropierea României constituie un semnal clar că Rusia nu vrea ca România să continue aceste investiţii. Vom introduce pentru zonele de la frontieră un sistem de avertizare pentru drone, pentru ca populaţia română să fie informată mult mai rapid şi mult mai bine. Este implicat şi NATO.
Ciolacu: Cererealele din Ucraina ar trebui oferite prioritar tocmai țărilor din Africa
Der Standard: Rusia profită şi transportă cereale în Africa. Preţul la cereale a înregistrat în Europa o scădere serioasă. Cum se poate schimba acest lucru?
Marcel Ciolacu: Trebuie să ne gândim împreună cu Comisia Europeană la un mecanism prin care cerealele din Ucraina să fie oferite prioritar tocmai ţărilor din Africa. S-ar putea face un lobby politic tocmai în acele ţări care cumpără cereale din Rusia. Însă pentru aceasta este nevoie, fireşte, să oferim alternative.
Ciolacu ar vrea „o interdicție completă” în UE la achiziția gazelor din Rusia
Der Standard: OMV Petrom va demara explorarea gazului la Neptun Deep din Marea Neagră. Ce aşteptări aveţi în această privinţă? La acest moment Austria primeşte încă din Rusia 55% din gazul său.
Marcel Ciolacu: Anumite state au cerut excepţii când vine vorba despre gazul rusesc. Pot înţelege acest lucru din punct de vedere economic, dar în opinia mea este vorba de o greşeală. România şi-a învăţat lecţia de multă vreme şi de aceea nu mai este dependentă de gazul rusesc. Iar de o săptămână nici Republica Moldova nu mai depinde de gazul rusesc. Deci există întotdeauna soluţii şi pentru probleme economice dificile. De aceea, cred că ar fi corect dacă am interzice vânzarea gazului rusesc sau a unor produce ruseşti în UE şi în statele democratice.
Der Standard: Este vorba de o interdicţie totală, ca niciun stat membru UE să nu mai poată cumpăra gaz rusesc?
Marcel Ciolacu: Da, o interdicţie completă! Pentru că există o diferenţă foarte mare între ce pierdem, anume puţin confort, faţă de ceea ce se petrece în Ucraina. Trebuie să avem în vedere şi ceea ce s-ar putea întâmpla dacă Federaţia Rusă ar câştiga. Am putea astfel să creăm o oportunitate ca persoane ca Putin să se cloneze în alte state europene? Cred că UE se pregăteşte pentru o totală independenţă faţă de gazul rusesc, chiar dacă preţurile la gaz vor fi mai mari pentru o perioadă.
Der Standard: Reprezentantul UE în Austria, Martin Selmayr, vorbea recent de „Blutgeld”, suma de bani care era ataşată fiecărei facturi de gaz din Austria trimisă dictatorului Putin, pentru ca acesta să-şi poată continua războiul împotriva Ucrainei.
Marcel Ciolacu: Este adevărat ce spune dl Selmayr. Noi nu putem compara faptul că preţurile din UE au crescut sau că nu mai putem merge atât de des în concedii, cu ceea ce se petrece acum în Ucraina.
Der Standard: România are un deficit bugetar mare şi datorii serioase. Recent Comisia Europeană a respins propunerea României privind consolidarea bugetului. Comisia vrea în România doar două cote TVA în loc de trei. Când veţi lua deciziile referitoare la consolidarea bugetului? Şi când se va introduce impozitul de un procent pentru firmele multinaţionale?
Marcel Ciolacu: Încă în cursul acestei luni voi merge în Parlament pentru a explica în ce constă proiectul de consolidare fiscală. Este vorba despre dispariţia excepţiilor din ordonanţa fiscală şi nu de introducerea unor noi impozite.
Trebuie combătută şi evaziunea fiscală. Aş vrea mult ca această reformă fiscală să fie paralelă cu reforme prevăzute în PNRR. Este vorba aici de reforme care sunt necesare şi prin aderarea României la OECD. Impozitul de 1% pentru întreprinderi cu un volum de vânzări de peste 50 milioane euro nu înseamnă un impozit în plus.
Însă mă preocupă mult mai mult impozitarea unor venituri neobişnuite. În momentul de faţă România plăteşte dobânzi mai mari pentru credite. Acest aspect este legat şi de faptul că România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina şi deci este expusă la un risc mai mare, decât – de exemplu – Austria. De aceea şi băncile din sectorul bancar din România au cele mai mari câştiguri din toată Europa. Tocmai am reuşit să scădem inflaţia sub 10%. Dacă am majora TVA în cazul medicamentelor şi alimentelor la 19%, inflaţia ar creşte din nou, iar acest lucru ar duce la o scădere a bunăstării.
Der Standard: … şi la faptul că dacă faceţi acest lucru, mulţi alegători s-ar simţi înşelaţi de social-democraţi.
Marcel Ciolacu: Cât de social-democrat aş fi, voi fi totuşi primul premier care va realiza o largă reformă administrativă. Pachetul complet de măsuri va fi decis încă în septembrie. Câteva măsuri vor intra în vigoare din 1 octombrie, iar altele din 1 ianuarie.
Der Standard: În luna iulie premierul ungar Viktor Orbán a emis în România pretenţii hegemoniale faţă de statele vecine. Între timp Serbia procedează la fel. Cum trebuie să reacţioneze Europa în faţa acestui revizionism?
Marcel Ciolacu: Cred că un nou conflict pe teritoriu european este tocmai ceea ce îşi doreşte Vladimir Putin. Şi da, este adevărat că există un asemenea potenţial în Kosovo şi în Bosnia-Herţegovina. Dar între Ungaria şi România nu va exista niciodată un conflict pe marginea Transilvaniei. Atât eu, cât şi Orbán ştim clar că Transilvania aparţine României şi va aparţine mereu.
Austria a respins sec apelul șefei Comisiei Europene pentru includerea imediată a României și Bulgariei în Schengen
Austria a respins apelul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Viena să renunţe la opoziţia sa faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând că extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens, relatează joi Euractiv, potrivit Agerpres.
În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, prezentat în plenul Parlamentului European la Strasbourg, Ursula von der Leyen i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen „fără nicio întârziere”.
Totuşi, Viena a respins rapid solicitarea. „În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa şi, în multe ţări, se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia”, a declarat ministrul de interne austriac Gerhard Karner.
„La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine”, a adăugat el.
Ursula von der Leyen a subliniat miercuri că România şi Bulgaria au devenit deja un model „arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările” de migranţi.
„Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le primim în sfârşit, fără nicio întârziere”, a spus şefa Comisiei Europene în discursul său privind starea UE.
Insistenţa guvernului austriac de a bloca intrarea celor două ţări est-europene în Schengen a fost criticată şi de partidul liberal NEOS, aflat în prezent în opoziţie.
„Acesta este un apel direct către guvernul federal austriac de a ridica în cele din urmă veto-ul său incalificabil şi antieuropean”, a declarat eurodeputata Claudia Gamon pentru agenţia de presă APA, după încheierea discursului Ursulei von der Leyen în plenul Parlamentului European.
Dacian Cioloș cere blocarea deciziilor UE
Europarlamentarul Dacian Cioloș a cerut autorităților române să blocheze toate deciziile europene care necesită vot unanim până când România va fi primită în Schengen. Excepție ar trebui să fie în cazul voturilor privind Ucraina, țările candidate și extinderea UE.
„În 16 ani de apartenenţă la Uniunea Europeană, România nu şi-a exercitat niciodată, pe niciun subiect european, dreptul de veto consfinţit prin Tratate, dovedind astfel că este un partener de încredere, loial valorilor europene, dar şi că poporul român este unul dintre cele mai eurofile din întreaga Uniune.
Din păcate, vedem cum alte state membre nu au astfel de reţineri, punând la îndoială soliditatea construcţiei europene: veto-ul Austriei nu face decât să alimenteze sentimentul eurosceptic din România şi să menţină percepţia eronată că România nu ar beneficia, de fapt, de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană.
În aceste condiţii, vă solicit, în calitate de şefi ai autorităţilor executive şi legislative ale statului român şi de reprezentanţi ai României în Consiliul European şi Consiliul Uniunii Europene, să aveţi o abordare la fel de intransigentă precum cea a Austriei: blocarea tuturor deciziilor europene care necesită vot unanim din partea statelor membre – cu excepţia celor privind sprijinul pentru Ucraina, ţările candidate şi extinderea Uniunii Europene – până la un vot pozitiv pentru aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne”, se arată într-o scrisoare transmisă de Dacian Cioloș președintelui Klaus Iohannis, președintelui Senatului, Nicolae Ciucă, și premierului Marcel Ciolacu.
Rareș Bogdan: „Nehamer îşi bate joc de voi toţi, de la Consiliu până la tine, dragă Ursula”
Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan a avut, miercuri, un discurs dur în plenul Parlamentului European, unde i-a acuzat pe liderii europeni că au mințit România și că „nu sunt capabili” să pună presiune pe cancelarul austriac Karl Nehammer, care blochează aderarea României la Schengen.
„Ne-aţi minţit, ne-aţi minţit în mod repetat! Ne umiliţi şi păcăliţi constant, deşi suntem cetăţeni europeni model, responsabili şi deschişi, toleranţi şi extrem de muncitori”, a acuzat el.
„Nu sunteţi capabili să puneţi presiune şi să îl opriţi pe cancelarul Nehammer al Austriei de a umili şi sfida o ţară cu 25 de milioane de cetăţeni europeni. Nehammer sfidează şi umileşte nu doar România şi pe români, el îşi bate joc de eurosistem, de voi toţi, de la Consiliu până la tine, în mod special, dragă Ursula”, a adăugat Rareș Bogdan.
El i-a acuzat pe liderii europeni și că vorbesc în termeni elogioşi despre viitorul Europei, dar tolerează ca un fost ministru de Externe al Austriei, care dansa la nuntă cu dictatorul Vladimir Putin, să anunţe că s-a mutat în oraşul dictatorului, la Sankt Petersburg”.
INTERVIURILE HotNews.ro