Ruleta imobiliara pe litoral

La Vadu si Corbu, la nord de Navodari, terenul arabil – aflat in buza marii – s-a vandut deja de doua-trei ori si costa acum peste 20 de euro. In ciuda preturilor ridicate ale pamanturilor, comunitatile locale nu au scapat de saracie. Samsarii de terenuri fac legea in zona.

Chiar daca sunt departe de utilitati si de civilizatie, investitiile private in

terenurile din zona de nord a litoralului – localitatile Corbu si Vadu – au dus preturile la un nivel greu de anticipat cu doi, trei ani in urma. Un teren aflat in camp la doi kilometri de comuna Corbu si la aproximativ aceeasi distanta de mare se vinde acum cu peste 20 de euro metrul patrat.

Chiar si la aceste preturi mari, loturile existente la vanzare sunt extrem de putine, semn clar ca cine are acum pamant nu mai vrea sa vanda.

Paradoxal este faptul ca banii investiti aici nu s-au intors catre comunitate. Localnicii sunt la fel de saraci, au case prapadite, beau pe datorie si par a nu intelege nimic din ce se intampla in jur. Pamantul lor, pe care cu doi-trei ani in urma l-au vandut cu 10-20 de milioane de lei de hectar, acum valoreaza de o mie de ori mai mult.

In timp ce piata terenurilor este controlata de samsarii de terenuri si agentii imobiliari.

Corbu si Vadu sunt in judetul Constanta, la 15 kilometri de Navodari, la intrarea in Grindul Chituc. Intre mare si aceste localitati se intind campuri uscate. Printre ciulini, pamant nisipos sau rapita, „viitorul de aur” al zonei le face in mod diferit cu ochiul celor legati intr-un fel sau altul de pamant.

Pescarul Todose n-a avut sclipire

Ion Todose este pescar si lucreaza la cherhanaua de pe plaja. Cu fata arsa de soare, fesul pe varful capului si tigara in coltul gurii, nea Ion e simpatic. Are simtul umorului si nu se sfieste sa se ia in bascalie. si pe noi, posibili cumparatori intarziati.

„Voi terenuri cautati, asa-i?”, „Pai da…”, „Is cam scumpe acum, tot pamantul a fost luat de firme, agentii imobiliare”, „Oamenii din sat nu mai au de vanzare?”, „Nu, de doi-trei ani s-au tot vandut la straini. Eu am fost prost, n-am avut, cum s-ar zice, sclipire…”, „Cum adica?”, „Sclipire, nu stiti ce-i aia? Cum avea Gica Hagi la fotbal.

Acum vreo trei ani, avea o baba nevoie de bani si a vrut sa vanda 4 hectare de teren cu 16 milioane de lei. Nu ma gandeam decat ca-i pentru agricultura, asa ca nu i-am dat. L-a vandut la altul. N-am avut sclipire, cum va ziceam. Daca aveam, acuma aveam teren de sute de mii de euro.”

Politicianul imobiliar

Pe marginea drumului ce duce la mare am gasit un anunt de vanzare de terenuri. Numarul de telefon scris pe pancarta apartinea unui anume Florin Draghici. Un tip solid, cu un lant gros la gat si o bratara din aur la vedere, incaltat cu un fel de ciocate, imitatie din piele de crocodil, a incercat sa ne spulbere ultimele indoieli.

„Ma numesc Florin Draghici si sunt primul investitor din zona. Mai am putin teren de vanzare. Trei loturi de 840 de metri patrati aflati la doi kilometri de plaja”, „Pretul?”, „22.000 de euro fiecare lot, dar se pot construi doua vile cu etaj si mansarda. De la mansarda se vede marea”. Urmareste atent sa vada ce impact a avut asupra noastra ultimele lui vorbe. Nu prea pare multumit.

„Va las la 21.000, ca 1.000 de euro oricum se duc ca sa tragem curent si sa cotizam pentru drumul judetean care va trece prin fata caselor”.

Integral in Romania Libera

de Gabriel Bejan, Petre Badica