Rusia avertizează în scris Armenia că nu îi va mai furniza petrol şi gaze ieftine dacă va continua apropierea de UE
Autorităţile ruse au transmis, miercuri, Armeniei o scrisoare prin care înştiinţează această ţară că îi va suspenda livrările de petrol şi gaze în condiţii preferenţiale, dacă guvernul de la Erevan continuă apropierea de Uniunea Europeană, relatează agenţiile de presă Reuters şi EFE, citate de Agerpres.
„Pe 27 mai, ambasada Rusiei a transmis oficial părţii armene scrisoarea ministrului Energiei, Serghei Tsiviliov”, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Scrisoarea precizează că, „în cazul în care continuă procesul de integrare a Armeniei în UE, partea rusă va suspenda sau va denunţa unilateral acordul dintre guvernele Rusiei şi Armeniei, semnat pe 2 decembrie 2013, privind cooperarea în domeniul aprovizionării cu gaze naturale, produse petroliere şi diamante brute”.
Scrisoarea este adresată Ministerului Administraţiei Teritoriale şi Infrastructurii din Armenia, care mai devreme miercuri a negat că ar fi primit documentul.
Potrivit ziarului rus Kommersant, în aceeaşi scrisoare se mai menţionează că aprofundarea relaţiilor dintre Armenia şi UE pune în pericol dezvoltarea cooperării cu Moscova.
În virtutea acordului semnat în 2013, Armenia beneficiază de condiţii preferenţiale de preţ pentru importurile din Rusia de gaze naturale, petrol, produse petroliere şi diamante brute.
Preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat într-o declaraţie în urmă cu câteva săptămâni că, dacă se distanţează de Rusia, Armenia ar putea să nu mai plătească doar 177 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze naturale, ci 600 de dolari, la fel ca europenii.
Pentru a diminua dependenţa faţă de Rusia, guvernul armean a încercat în ultimii ani să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie şi a crescut importurile de combustibili din România, Egipt şi Bulgaria, iar de anul trecut a început să importe şi din Azerbaidjan.
Armenia, o ţară cu aproximativ 3 milioane de locuitori şi lipsită de ieşire la mare, a avut în mod tradiţional legături strânse cu Rusia, care deţine şi o bază militară pe teritoriul său. Aceste relaţii au intrat însă în declin după ce fostul jurnalist şi politician armean de opoziţie Nikol Paşinian a devenit premier în 2018 în urma protestelor pe care le-a condus. Considerat de Rusia un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate”, el nu a primit sprijin din partea Moscovei în războaiele cu Azerbaidjanul din anii 2020 şi 2023.
În urma unei ofensive a Azerbaidjanului în 2023, Armenia a pierdut complet provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Karabah, pe care o preluase sub control după războiul desfăşurat la începutul anilor ’90. În cele din urmă, populaţia armeană din Karabah s-a refugiat în Armenia, iar cele două ţări au încheiat un acord de pace şi premierul Paşinian şi-a continuat politica de distanţare faţă de Rusia şi de apropiere de SUA şi UE, adoptând de asemenea o lege prin care lansează procesul de aderare a Armeniei la blocul comunitar.
Secretarul de stat american Marco Rubio a semnat marţi la Erevan un acord de parteneriat strategic între SUA şi Armenia, care priveşte de asemenea iniţiativa ce poartă numele preşedintelui american Donald Trump, respectiv „Ruta Trump pentru Pace şi Prosperitate Internaţională”, un coridor rutier şi feroviar care să conecteze Azerbaidjanul de enclava sa Nahicevan, traversând teritoriul armean.