Rusinea de a nu putea vota prin corespondenta

La ora 13.00, cand sectiile de votare erau deja deschise de la orele 7.00, abia o cincime din cetatenii cu drept de vot la alegerile pentru Presedintele Romaniei se prezentase la urne. Mai mult: analistii politici evalueaza ca participarea la vot va fi cu putin peste 50% din electorat. E un semn ca democratia romaneasca e in pericol, cand doar jumatate dintre cetateni va impune celeilalte jumatati decizia ei. E un semn de absenteism rezultat din lene, dezamagire, lipsa de informare politica si negativism. Mai este insa si o neputinta administrativa, sau o strategie bine pusa la punct a parlamentarilor si guvernelor, de a exclude de la procesul alegerilor cetateni care ar vota mai comod, sau pentru ca nu-si pot permite deplasarea (cum e cazul romanilor din strainatate). Votul prin corespondenta nu functioneaza nici in 2014, desi de peste zece ani se bate apa in piua pe tema lui. Pentru aceasta rusine, parlamentele si guvernele succesive ale Romaniei ar trebui sa-si lase capul in pamant.

Ideea reluarii acestei teme chiar in ziua alegerilor din 2 noiembrie 2014, cand oricum e prea tarziu pentru a se mai face ceva in directia asta, mi-a venit de la intrebarea cuiva: „Eu stau in Frankfurt…si unde votez?” Pai da, Frankfurt-ul e metropola financiara a Germaniei, un mare oras international, in care locuiesc foarte multi romani. Cel mai apropiat centru de votare e la Consulatul Romaniei din Bonn, la cca 200 de km de Frankfurt am Main. Chiar daca ai trenuri rapide sau autostrazi la fel, 400 de km dus-intors intr-o zi nu sunt de colea. Cine s-ar duce sa voteze din Bucuresti pana inspre Brasov, sau viceversa? In Romania, patru cincimi din populatie nu catadicsise, la orele pranzului, sa se deplaseze nici cateva zeci de metri, pana la cea mai apropiata sectie de vot.

In Germania, centrele de votare au fost aceleasi ca si la alte alegeri din ultimii ani: la Berlin, Hamburg, Munchen, Stuttgart, Bonn si cam atat. Nici in Frankfurt n-ai putut vota, nici in Nurnberg, ca sa mentionam doar cele mai notorii aglomerari de romani de pe teritoriul federal. La alegerile trecute, fie ele legislative sau prezidentiale, in Germania n-au votat (per bucata-alegeri) mai mult de trei mii de oameni.

In toata diaspora, 39.000 de romani din diaspora au votat la parlamentarele din 2004, 44.090 la cele din 2008, 13.800 la europarlamentarele din 2009. Recordul de participare a fost la turul doi al prezidentialelor din 2009, cand s-a zis ca cele 146.200 de voturi ale diasporei au hotarat invingatorul in alegeri. „Stiintific”, acest lucru n-a fost demonstrat, insa prin aceasta supozitie s-a lansat ideea ca votul diasporei conteaza si ca acesta chiar poate face diferenta, la un moment dat.

Insa chiar si in acesta conditii, nici un parlament al Romaniei n-a fost in stare sa adopte legea transpartinica a votului prin corespondenta. Nici cand majoritatea a fost de centru-dreapta, nici pe vremea struto-camilei useliste, cand „blocul” de centru-stanga n-avea niciun fel de problema de a trece vreo lege prin parlament. In repetate randuri, inca de pe timpurile guvernarii Nastase (cand actualul ministru de externe Titus Corlatean era secretar pentru romanii de pretutindeni), proiectul legii votului prin corespondenta a fost pus in discutie si fluturat ca drapel electoral.

Din 2003 au mai fost multe alegeri, la care era chemata si diaspora cotizanta la veniturile din export ale Romaniei, prin miliardele de euro trimisi familiilor din tara, sa-si spuna cuvantul. Insa nu s-a intamplat nimic. In 2011, fostul ministru de externe pedelist Teodor Baconschi isi facuse din proiectul legii votului prin corespondenta aproape o „misiune de credinta”. „Mancat” de ACL, Baconschi a disparut de pe scena politica, de proiect s-a ales praful. „Partidul lui Udrea” a gasit insa de cuviinta ca la finele lui septembrie 2014, cu doar o luna si jumatate inaintea alegerilor prezidentiale, sa scoata la rampa acest proiect, cerand „procedura de urgenta”.

O ipocrizie nemasurata, caci chiar in conditiile adoptarii legii „la minut”, efortul administrativ pentru implementarea ei pana la prezidentialele din 2 noiembrie era urias si de nerealizat in acest scurt timp.

Si PSD-ul afirma ca isi are propriul proiect de lege privitor la votul la distanta. Foarte interesant! O lege pe care se pare ca toate partidele o vor, insa niciodata nu ajunge in Parlament. O lege care ar intari democratia romaneasca, lichidand absenteismul unora, mai ocupati, mai bolnavi sau mai comozi. O lege care i-ar scuti pe romanii din strainatate (nu doar din Germania, ci si din Italia, Spania, Franta, SUA, Australia sau pe unde vor fi vietuind acestia, la sute sau poate mii de km de un centru de vot) de calatorii lungi si costisitoare, de nervi si de stat la cozi pe la consulate.

La parlamentarele din Germania din 2013, peste 20% din electoratul german a optat pentru votul prin corespondenta, mai mult ca in orice an electoral. Motivele pentru care se solicita votul prin corespondenta au fost diferite: de sanatate, de distanta, de absenta la domiciliu, sau pur si simplu de comoditate. „Votul prin corespondenta a fost anul acesta mai iubit ca oricand”, scria in septembrie 2013, Focus.de. Peste 300.000 de plicuri de vot au fost trimise in Hamburg. Peste un milion au cumulat trei mari orase ale Germaniei: Hamburg, Berlin, Munchen. Aceasta reprezinta un plus de 10% fata de alegerile parlamentare din 2008.

Cu 80% a crescut numarul voturilor prin corespondenta la alegerile regionale din Bavaria, tot din septembrie 2013. La Munchen, o treime dintre alegatori a votat „in plic”. De atunci s-a modificat si legea electorala, votul prin corespondenta nu mai trebuie motivat. Astfel, „democratia la distanta” din Germania a luat avant, desi unii nu sunt de acord cu ea. Insa de ce sa ia exemplu de la nemti romanii, cand aceasta ar insemna sa renunte la smecherii electorale si sa puna osul la treaba, administrand un proces de votare diferit, insa mult mai relevant pentru exercitiul democratic?

Asa ca, si la prezidentialele din 2014, ca si la multele alegeri din ultimii zece ani, nu vom sti cum gandeste cu adevarat electoratul roman, caci nu i s-au dat toate sansele participarii la vot.

Rusinea de a nu putea vota prin corespondenta

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”