S.O.S. Marcel Iancu

Întâmplarea face să fi trecut zilele acestea prin Piața Charles de Gaulle și să fi observat cu oroare lăsarea spre distrugere (deliberată ?) a uneia dintre clădirile cele mai remarcabile ale modernismului, semnată de Marcel Iancu, personalitatea care a introdus, cum bine recunoștea G. M. Cantacuzino într-un articol din ”Contimporanul”, acest stil la noi.

„Imobilul Bazaltin” era, pentru cei ce intrau în București dinspre Vila Minovici, fântâna Miorița și Arcul de Triumf, prima afirmare, prima voce cristalină a unei arhitecturi și mentalități cosmopolite ce vorbea limpede oricărui privitor despre vocația europeană a Bucureștilor (celalaltă elegantă opțiune arhitecturală a orașului anilor ’20-’30 fiind curentul numit mai târziu art-déco – un alt segment de patrimoniu obliterat și vandalizat constant de renovările brutale ale analfabeților îmbogățiți după ’89 ).

Înainte ca cilindrul agresiv amplasat acolo (nelegat, în regimul său de înălțime, de nicio construcție preexistentă, apăsând prin masivitate cam tot ce respira anterior în jur, de la Arcul de Triumf, la statuia Aviatorilor) construcția lui Iancu ne purta gândul spre toate acele depărtări civilizate, spre orașele Europei și Americii cu care acest mare stil ne înrudea. Acum, noua construcție (a cărei calitate estetică în sine e indubitabilă, locul e culpabil) ocupând masiv spațiul pieței, introducând peremptoriu vocabularul unui alt timp, ocupând primul plan și trimițând tot restul în plan secund, pentru necunoscători și pentru marele public uzează moral clădirile din jur, condamnarea lor la dispariție nemaifiind percepută în brutalitea ei, nemaifiind resimțită ca o pierdere.

Toate ferestrele sunt acum orbite prin scoaterea brutală a lemnăriei și a geamurilor, ”artiștii” de graffiti au murdărit fațada cu tot ce le-a trecut prin cap, gardul metalic din elemente geometrice este strâmbat, ne îngrozește gândul la ce devastări s-au întâmplat la interior. Or, arhitectura modernistă trăiește și prin păstrarea detaliilor sale fine, nu numai prin compoziția volumetrică (detaliile obliterate prin renovare fac irecognoscibilă gândirea plastică a lui Marcel Iancu la imobilele din str. Caimatei sau din str. Silvestru – ce să mai vorbim de masacrarea fațadei blocului Malaxa a lui Horia Creangă!).

Nu am putut investiga cine este proprietarul (Hotnews și Catiușa Ivanov au, de ani buni, grijă de București, poate investighează cazul, la fel și Asociația Salvați Bucureștiul) dar cunoaștem rețeta, și am văzut-o pusă în aplicare la casa din str. Visarion, aflată vizavi de casa lui Dinu Lipatti, dărâmată la ciocan în câteva ore, fără autorizație, deși fusese, ca prin miracol, perfect păstrată până în 2007 (în toate detaliile fine ale eclectismului european), deși pledase în favoarea ei, la emisiunea TVR ”Case care plâng”, Profesorul Andrei Pippidi!

Alois Riegl spunea că monumentele ne pun în prezența, în contactul imediat al unor energii istorice * ori noi să asistăm, iarăși neputincioși, la distrugerea marelui mesaj modernist, la aneantizarea uneia dintre valorile patrimoniului României, dar și ale celui internațional, vizavi de statura unui artist și arhitect precum Marcel Iancu? **

Problema salvgardării clădirilor de patrimoniu (noi nu avem un cuvânt precum ”heritage” care să sensibilizeze instantaneu publicul larg; în schimb, când un anglofon aude ”heritage” știe imediat că e vorba de ceva ce-i aparține și lui) de lăcomia patologică a rechinilor terenurilor, nezăgăzuită de nimic, ba chiar facilitată de corupția generalizată care domnește în primării, nu e numai slaba protecție legală (mai nou, justiția a început să înțeleagă importanța economică și socială a patrimoniului, Asociația Salvați Bucureștiul are adesea câștig de cauză în eforturile sale pentru cultura românească) ci constă poate în faptul că legea prevede mai mult aspecte punitive decât măsuri concrete de ajutor. Noul Cod Penal incriminează distrugerea (la art. 253, alin. 3 referindu-se explicit la patrimoniul cultural) dar au timp parchetele să se sesizeze din oficiu și față de infracțiunile ce ne lasă, efectiv, și din multe puncte de vedere, mai săraci?

Să pornim de la o altă ipoteză (probabilistic mai rară) și anume de la buna credință a proprietarului (care ni se pare cam îndepărtată în cazul acestui imobil scump la propriu și la figurat). El poate fi amendat (sau mai rău, conform alin. 3 din art. 253 NCP) chiar dacă nu lasă, cu intenție, să se ruineze un edificiu de patrimoniu, fenomenul apărând în acest caz (al bunei-credințe) din obișnuita lipsă a banilor. Or, păstrarea unui monument istoric cere bani și muncă pe măsură – activitatea de păstrare a patrimoniului fiind și o mare creatoare de locuri de muncă și, chiar și în România, de ceva prosperitate prin turism etc., un consumator de buget dar, la final, ca și educația, creator de buget. Cum pot eu, statul, să sancționez, fără să ofer nimic în schimb? Și nu vorbesc de ”facilități”, de paleative precum ”creditele” arătate de legea patrimoniului (nici măcar reducere la TVA la materialele de construcție nu există) ci de sume importante, care să rezolve aceste probleme efectiv.

Se pornește de la ideea (vizavi de Halele Obor, Calea Moșilor veche, am publicat mai demult părerea oficialilor din Primăria sectorului 2 etc.) că nu pot, ca autoritate publică, să-l ajut pe proprietar pentru că acesta este proprietar așadar lui îi incumbă toate responsabilitățile. Dar, în același timp, noțiunea de patrimoniu cultural implică și un fel de co-proprietate ”morală” sau spirituală – este o moștenire, o valoare a întregii culturi a unui popor sau chiar a lumii ; de asemenea statul are drept de preemțiune în cazul monumentelor istorice scoase la vânzare și ar fi interesantă o statistică a ne/exercitării acestui drept în ultimele decenii. Atunci, de ce această piedică în a acorda finanțare pentru restaurare, această piedică a ”proprietarului unic”, care duce la ruina iminentă a puținului patrimoniu demn de acest nume rămas în București (unde ”Centrul istoric”, cum bine se știe, nu se reduce la singura idee răsărită în zeci de ani – ciupercăria de cârciumi mai mult sau mai puțin salubre)? Poate dreptul de preemțiune ar trebui însoțit de un rol mai activ al statului (să nu ne gândim la cine e, acum, statul, ci să fim optimiști) în cazul, de exemplu, al monumentelor de categoria A.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

S.O.S. Marcel Iancu

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”