Skip to content
Imagini de la evenimentul organizat de 1 iunie, pe strada Copilului, din cartierul Cireșarii. FOTO: Părinți de Cireșari/ Facebook
TOTUL DESPRE MAME

Satul din mijlocul Bucureștiului. Cum au construit niște părinți din Sectorul 1 o comunitate pentru copiii lor

Stela Nadoleanu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Elena Lucaci, fondatoarea comunității „Părinți de Cireșari”, este mama a doi copii și locuiește în cartierul din jurul Bazei Sportive Cireșarii, din Sectorul 1 al Bucureștiului. În 2018, când se pregătea să aducă pe lume cel de-al doilea copil, simțea tot mai apăsat provocările vieții de părinte într-un oraș aglomerat și tot mai puțin prietenos cu familiile. Ca mulți alți părinți, descoperea că nu lipsesc doar soluțiile la problemele de zi cu zi, ci și oamenii cu care să le poți împărtăși. 

Ieșirile zilnice în parc și la locul de joacă au adus-o în contact cu alți părinți care locuiau la doar câteva străzi distanță, dar pe care nu îi cunoscuse niciodată. Au descoperit repede că au aceleași întrebări, aceleași griji și aceeași senzație că viața de cartier pe care și-o aminteau din copilărie – cu vecini care se cunoșteau între ei și copii care creșteau împreună – devenise tot mai greu de găsit.

Din aceste întâlniri s-a născut comunitatea „Părinți de Cireșari”, mai întâi un grup de părinți, apoi un ONG care a crescut treptat, dincolo de grupurile de joacă și întâlnirile dintre vecini. Astăzi, comunitatea organizează evenimente pentru familii, festivaluri de cartier, excursii, petreceri, ieșiri la grătar și proiecte civice prin care încearcă să facă orașul mai sigur pentru copii. Au militat pentru redeschiderea Bazei Sportive Cireșarii, i-au învățat pe șoferii din mai multe sectoare să oprească motorul mașinii atunci când își așteaptă copiii să iasă de la școală ori grădiniță, au plantat copaci, au cerut marcaje pe trecerile de pietoni și au construit, în timp, o rețea de sprijin între părinții din cartier.

În acest interviu, fondatoarea comunității vorbește despre copilăria urbană de astăzi, despre presiunea pe care o resimt părinții, despre dispariția sentimentului de comunitate și despre „satul” pe care l-au construit în mijlocul orașului. Elena Lucaci povestește cum experiențele urbane alături de copii îi transformă pe părinți în „activiști” implicați în rescrierea regulilor, tocmai pentru a îmbunătăți viața familiei și a copiilor de astăzi.

„Simțeam că am pierdut ceva ce mulți dintre noi am avut în copilărie”

Cum a apărut „Părinți de Cireșari”? Care a fost momentul în care ați simțit că e nevoie de o astfel de comunitate?
Elena Lucaci: Îmi generase cumva o frustrare faptul că vecinii spuneau „Bună ziua” doar dacă mă aflam în fața porții. Dacă ne intersectam la piață, deveneam ca orice necunoscut. Mi-am dorit să schimb asta pentru că simțeam că am pierdut ceva ce mulți dintre noi am avut în copilărie: ideea de sat unde toată lumea se știe cu toată lumea.

Iar maternitatea a venit cu multe provocări. În 2018 eram însărcinată cu cel de-al doilea copil, eram copleșită și epuizată, vedeam și simțeam disfuncționalitățile orașului și, cel mai grav, nu aveam cui să-i povestesc toate astea. Însă, printr-un noroc nebănuit, ne-am adunat la locul de joacă mai multe mame cu valori similare, cu copii de aproape aceeași vârstă, și am fost sprijin una pentru cealaltă.

Partea civică pe mine m-a prins mai mult și îmi propusesem să fac demersuri pentru redeschiderea Bazei Sportive Cireșarii, o resursă enormă a comunității noastre: 33.000 de mp spațiu verde, cu terenuri de sport, închisă la acea vreme. Acela a fost momentul în care mi-am propus să extindem conexiunea pe care o aveam noi în parc către tot cartierul.

Citește continuarea interviului AICI.