Scandal pe legea psihologului. Mai bine de jumătate dintre inițiatori și-au retras semnătura de pe proiectul legislativ care a costat 200.000 de euro / De ce s-au răzgândit

Toți parlamentarii USR care se aflau pe lista de inițiatori ai proiectului de lege privind exercitarea profesiei de psiholog și-au retras semnătura de pe propunerea legislativă, în urma a numeroase critici venite din partea breslei. Redactat în forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România și asumat inițial de 20 de parlamentari, majoritatea din USR, proiectul a fost acuzat că nu are girul profesioniștilor din domeniu, că oferă Colegiului Psihologilor puteri discreționare și că limitează nepermis accesul absolvenților de psihologie pe piața muncii. 

• HotNews a vorbit cu contestatari ai proiectului, cu membri ai grupului de lucru care l-a redactat, precum și cu un psiholog care consideră că dezbaterile pe actul normativ nu au reușit să treacă „de la nivelul accesului și al pieței, la nivelul siguranței pacientului și al calității intervenției clinice”.
• Printre contestatarii actului normativ se află și președintele Colegiului Psihologilor, Edmond Cracsner.
• Proiectul legislativ este criticat pentru că oferă Colegiului Psihologilor o poziție de „monopol educațional” pe cursurile pe care psihologii trebuie să le urmeze pentru a obține credite profesionale și pe testele pe care aceștia le administrează în cabinet.
• Psihologul Bogdan Ion, unul dintre cei care au participat la redactarea proiectului, respinge acuzațiile de monopol. În ceea ce privește accesul pe piața muncii, condițiile impuse prin inițiativa legislativă asigură îndeplinirea „unui standard minim” de competență, susține el.
• Din datele existente la Colegiul Psihologilor, în România existau la finalul anului trecut peste 35.500 de psihologi acreditați, din care mai puțin de două treimi erau activi.

Deputata Corina Atanasiu este una dintre cei 13 parlamentari USR care și-au pus semnătura pe proiectul de lege privind exercitarea profesiei de psiholog și care și-au retras-o, ulterior, în urma controverselor apărute în spațiul public. 

Ea spune că, inițial, parlamentarii au pornit de la informațiile furnizate de Colegiul Psihologilor, pe care l-au considerat forul reprezentativ al profesiei. „Ni s-a spus că au transmis chestionare către aproximativ 30.000 de psihologi din toată țara, că au centralizat răspunsurile și că a existat un parcurs de dezbatere publică. Ulterior, am constatat că o parte dintre psihologi au semnalat că nu au fost consultați suficient”, a declarat pentru HotNews deputata USR.

În continuare, USR intenționează să organizeze dezbateri publice pe această temă la Parlament și să lucreze la un nou proiect de lege, continuă ea: „Ce ne dorim noi este să repornim dezbaterea publică, să regândim un nou proiect și să depunem o nouă inițiativă legislativă”. 

Potrivit deputatei, în cazul în care ceilalți semnatari ai proiectului, de la PSD, UDMR, minorități și PNL nu-și retrag semnăturile, proiectul își va continua parcursul legislativ.

Întrebat cum comentează retragerea semnăturilor, psihologul Bogdan Ion, unul dintre cei care au participat la redactarea actului normativ, a răspuns că „este o situație nefericită în care interesele noastre profesionale sunt folosite în scop politic”.

Cum s-a ajuns ca USR să-și retragă semnăturile

O petiție online care cere retragerea proiectului de lege B708/2025 a strâns peste 9.000 de semnături. O serie de psihologi în formare sau cu experiență s-au pronunțat public împotriva actului normativ. Totodată, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, le-a cerut, într-un reel pe Facebook, tuturor inițiatorilor legislativi să-și retragă semnăturile. 

Parlamentarii USR au făcut-o, după o întâlnire coordonată de senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu, care, deși nu se află printre inițiatori, a discutat cu psihologii nemulțumiți. 

Cibu afirmă că decizia a venit atât în urma unei analize tehnice a proiectului, cât și după discuțiile cu psihologi și psihoterapeuți. Aceasta povestește că a vorbit cu aproximativ 300 de profesioniști din domeniu, care „au confirmat o parte dintre problemele identificate deja de echipa USR”. 

„Nu putem susține proiectul în forma lui actuală, pentru că nu puteam să rezolvăm cu amendamente toate problemele care sunt acolo”, a declarat pentru HotNews Ruxandra Cibu.

În acest context, USR a decis să se retragă din susținerea proiectului și să ceară reluarea discuțiilor pe o variantă nouă de lege, adaugă Cibu. 

Primul reproș la adresa proiectului 

Unul dintre reproșurile aduse proiectului de lege este legat de reprezentativitatea acestuia. Președintele Colegiului Psihologilor, Edmond Cracsner, crede că un astfel de proiect ar fi trebuit votat în Convenția Națională a Colegiului Psihologilor, înainte să își înceapă parcursul legislativ. 

Acesta a amintit, într-o discuție cu HotNews, că unul din argumentele majore pentru care au fost respinse alte trei proiecte legislative care vizau reglementarea profesiei de psiholog a fost că „niciunul nu a avut girul Convenției Naționale și nu a fost dezbătut în comunitatea profesională”. 

Potrivit lui Cracsner, nici forma finală a actualului proiect nu a fost prezentată în Convenția Națională.

HotNews a vorbit și cu doi membri ai grupului de lucru ai Colegiului Psihologilor care au elaborat proiectul. 

Proiectul a costat 200.000 de euro, bani plătiți de Consiliul Psihologilor 

Redactat inițial într-un format restrâns, de șapte persoane, proiectul a fost discutat, spun ei, în timpul a 32 de ședințe ale Consiliului Național al Colegiului, organism format din 82 de membri, între care și președintele Edmond Cracsner.

Potrivit reprezentanților Colegiului Psihologilor, pentru redactarea proiectului de lege au fost cheltuiți 200.000 de euro, bani plătiți pentru serviciile unei case de avocatură și pentru indemnizațiile de ședință ale membrilor Consiliului Național care au luat parte la dezbateri. 

„Sunt 342 de lei brut (n.r. de persoană), pentru ședințe care au durat între cinci și șapte ore”, afirmă psihologul Laura Pătruț, care a făcut parte din grupul de lucru.  

„35.000 de psihologi sunt reprezentați de 750 de oameni, mai mulți decât în Parlamentul României” 

Când a existat o formă finală, „aceasta a fost pusă pe site și transmisă prin e-mail tuturor membrilor Colegiului Psihologilor”, susține Laura Pătruț. „A fost transmisă printr-un comunicat semnat, asumat de domnul președinte și după transmiterea unui formular în care să fie comunicate eventualele contestații, nelămuriri, amendamente”, a declarat ea.

La rândul său, Bogdan Ion a argumentat că organizarea unui proces de vot în Convenția Națională, așa cum au cerut criticii, este un proces dificil. „Volumul Convenției a crescut. Imaginați-vă că un număr de 35.000 de psihologi sunt reprezentați de 750 de oameni, mai mulți decât în Parlamentul României, care reprezintă o țară. Asta face din Convenția Națională o entitate în sine dificil de adunat și imposibil de gestionat (…) În plus, cea mai importantă chestiune este că aceasta este mai degrabă o cutumă internă și că nu este cerută de lege. Adică forul care are de decis în legătură cu chestiunea aceasta este Consiliul”, a afirmat Bogdan Ion, care a subliniat că președintele Colegiului Psihologilor a fost prezent constant la dezbaterile pe proiect.

Cracsner răspunde însă că poziția lui contrară nu a fost luată în considerare, pentru că „a fost minoritară”. În ceea ce privește dezbaterea, președintele Colegiului Psihologilor crede că „informarea prin e-mail nu echivalează cu o dezbatere reală necesară pentru a înțelege și explica impactul major al schimbărilor”.

Acuzații de monopol pe formarea profesională și teste

Un alt subiect care a stârnit controverse majore a fost cel referitor la formarea profesională, unde proiectul ar permite Colegiului să controleze recunoașterea programelor academice și a furnizorilor de formare. Senatoarea Ruxandra Cibu spune că psihologii au semnalat riscul unui „monopol educațional” și „o înlocuire a organelor statului” în această zonă.

Un alt aspect este legat de testele pe care psihologii le administrează în cabinet, Corina Neagu spune că aceste teste sunt distribuite de câteva firme private.

„Ele sunt distribuite de câteva firme la nivel național, firme care au contracte inclusiv cu statul și care sunt legate de oameni din conducerea Colegiului Psihologilor”, afirmă ea, susținând că ar exista „un conflict mare de interese”. Potrivit criticilor, un organism care controlează ce teste sunt acceptate în breaslă ajunge să controleze piața.

„Colegiul nu este jucător pe piață”, spune unul dintre cei care au redactat proiectul

În discuția cu HotNews, Bogdan Ion, membru al grupului de lucru, respinge acuzațiile de monopol. „Ca să aibă un monopol pe formare, Colegiul ar trebui să fie jucător pe piața formării. El nu este așa ceva. Niciuna dintre structurile de conducere centrale ale colegiului nu poate face cursuri de formare”, a declarat Bogdan Ion. Potrivit lui, Colegiul  este cel care se avizează cursurile în urma cărora psihologii primesc credite profesionale conform legislației deja în vigoare. „Pentru aceasta, există o comisie de calitatea cursurilor, testelor, programelor educaționale, care este Comisia Metodologică. Și ea acționează în mod legitim, exact ca și la Colegiul Medicilor, unde un curs trebuie avizat pentru a primi credite. Dacă noi dăm credit,  trebuie să avem un instrument prin care să putem verifica dacă cursurile sunt de calitate sau nu. Dacă vă uitați în urmă, veți vedea că număr infim de programe au fost respinse. Unele au fost amânate, dar puține au fost respinse”, spune Bogdan Ion.

În ceea ce privește testele, psihologul susține că „și cei mai mari jucători de pe piață au avut teste respinse sau teste care s-au amânat până au satisfăcut toate criteriile”.

Concentrarea excesivă de putere 

Potrivit senatoarei Ruxandra Cibu, psihologii și psihoterapeuții cu care a discutat s-au plâns că, în forma actuală, proiectul de lege dă o putere prea mare Colegiului Psihologilor, care decide atât asupra intrării în profesie, cât și asupra retragerii dreptului de liberă practică. 

Laura Roncu, psiholog și avocat, care reprezintă interesele Asociației Psihologilor Atestați din România, este de părere că legea adună în aceeași structură atribuții de reglementare, autorizare, control și sancționare, fără mecanisme independente de verificare. 

„Când ai o structură în care puterea de deliberare și legiferare, puterea de punere în executare și puterea de a judeca este concentrată în mâinile unui grup restrâns de oameni, și când vorbesc de grup restrâns nu mă refer neapărat la 5 persoane, dar și la un grup de 30 de persoane, când există acest risc de concentrare a puterii, atunci și abuzurile se pot întâmpla”, spune ea.

De partea cealaltă, psihologul Bogdan Ion spune că, potrivit actualului proiect, retragerea dreptului de liberă se poate face doar de către Consiliul Național format din între 90 și 113 reprezentanți, aleși din toată țara de către filialele locale. 

„Un for național asigură o distribuție mai largă, o posibilitate de analiză mai obiectivă, de la la mai mulți oameni, din care unii nu au și unii nu au legătură directă cu cazul. Cum credeți că va putea influența cineva un for compus din între 90 și 113 oameni?”, susține Bogdan Ion.

Obligativitatea masteratului și introducerea examenelor standardizate, văzute ca bariere de acces în profesie 

Un alt punct major al controversei este legat de ceea ce criticii definesc a fi bariere de acces și menținere în profesie. Una dintre acestea ar fi reprezentată de introducerea unui examen național standardizat, pe care psihologii ar trebui să îl treacă pentru a-și putea exercita meseria, dar și pentru a trece anumite praguri profesionale. Acesta ar urma să fie organizat chiar de către Colegiul Psihologilor. 

Specializată în resurse umane, Corina Neagu urmează în prezent formarea în psihoterapie integrativă la Asociația de Cercetare, Consiliere și Psihoterapie Integrativă (ACCPI) și este vizată direct de aceste prevederi. 

„După licență și master, nu poți profesa până nu dai un examen standardizat, organizat de Colegiul Psihologilor, care este singura entitate ce eliberează testele respective”, afirmă ea, spunând că aceste prevederi creează premisele unui monopol într-o profesie liberală.

Președintele Colegiului Psihologilor, Edmond Cracsner, care se opune proiectului, susține că un astfel de examen ar putea la îndoială diplome recunoscute deja de statul român. „Sunt absolvent de o licență în psihologie, să ne referim doar la psihologie, și vine o organizație profesională care îmi aplică un alt examen. Asta condițiile care diploma îmi oferă deja competențele necesare, stabilite la nivelul de bază al studiilor academice, adică a licenței cu trei ani. Punem la îndoială competențele pe care mi le conferă o diplomă a statului român”, afirmă Cracsner. 

Ce spune despre aceste temeri unul dintre cei care au redactat proiectul 

Bogdan Ion este însă de părere că „standardizarea accesului în profesie prin examen va asigura un nivel minim de competență al psihologilor”. 

Potrivit lui, „un examen național la Colegiul Psihologilor nu e un examen de concurență, cu locuri limitate, ca la Medicină. Este vorba de faptul de a trece de un standard minim, după ce ani și ani de zile s-a putut intra în profesie cu trei de licență, care nu ajung să specializeze pe nimeni. În momentul în care pui un prag și intrarea se face cu un masterat, cu verificarea unui prag minim, repet, minim, de competență acumulată, te asigură că în momentul acela intră în profesie oameni care pot presta o calitate”, spune Bogdan Ion.

Altă acuzație: „Blochează tinerii absolvenți să profeseze”

Condiționarea practicării profesiei de urmarea unor studii masterale, avizate de Colegiul Psihologilor, este o altă noutate pe care o aduce propunerea legislativă. 

„Noua lege blochează tinerii absolvenți să profeseze, chiar și sub îndrumare, pe perioada studiilor de master, care durează minimum doi ani”, afirmă Corina Neagu. În prezent, masteratul este necesar pentru ieșirea din supervizare, nu pentru intrarea în profesie.

Un alt punct critic vizează condițiile impuse pentru recunoașterea studiilor. Corina Neagu spune că proiectul impune un prag rigid de credite, care ar invalida, potrivit ei, programe de master deja acreditate de stat.

„Articolele din proiect impun un prag de 300 de credite, dintre care 120 din master. Asta invalidează diplome de master de 60 sau 90 de credite, care sunt deja acreditate de Ministerul Educației și ARACIS”, spune ea. În aceste condiții, studenții ar fi obligați să urmeze programe mai lungi și mai scumpe.

„Toate formările, cărțile, materialele, studiile costă foarte mult. Asta limitează accesul la o profesie de care este mare nevoie astăzi”, adaugă Neagu. 

Potrivit senatoarei Ruxandra Cibu, costurile suplimentare și reducerea numărului de specialiști pot duce la „o creștere a prețurilor pentru aceste servicii și la faptul că doar o mică parte din populație va mai putea apela la ele”.

Condiționarea vechimii profesionale de nivelul veniturilor, „o aberație”

În discuții a apărut și condiționarea vechimii profesionale de nivelul veniturilor, prevedere criticată mai ales de psihologii tineri. Ruxandra Cibu confirmă că acesta „a fost într-adevăr unul dintre punctele semnalate de participanții la dezbatere”, în condițiile în care criteriul financiar ajunge să conteze mai mult decât experiența efectivă. 

„Vechimea este recunoscută doar dacă obții un venit net anual de cel puțin 12 salarii minime brute”, explică ea.

Critica legată de condiționarea vechimii profesionale de nivelul veniturilor apare și în petiția publică semnată de psihologi, care cere retragerea proiectului de lege. Autorii petiției susțin că, în aceste condiții, un psiholog poate profesa ani de zile fără ca activitatea sa să fie recunoscută ca vechime, în ciuda studiilor și a formării parcurse. 

„În cazul unui psiholog aflat la început de drum, cu cheltuieli mari și puțini clienți, acest lucru poate însemna ani de muncă fără vechime recunoscută”, spune și Corina Neagu.

„Ai chirie, supervizare, achiziție de teste și foarte puțini clienți. Poți profesa ani de zile fără ca munca ta să fie considerată vechime. Asta este o aberație”, continuă. 

Bogdan Ion afirmă că o astfel de reglementare există deja în legislația în vigoare. 

„Această prevedere nu a fost dorită sau solicitată de Colegiu. A fost introdusă în legislația actuală prin Legea 211/2023, care a modificat Legea 213/2004 (n.r. ce reglementează profesia de psiholog) fără consultarea Colegiului și care are printre inițiatori și parlamentari USR. Noi, încercând să facem acest proiect nou, am înțeles de la avocați că trebuie introduse lucrurile care sunt prinse actualmente de legile care influențează exercitarea profesiei de psiholog. Noi am înțeles că trebuie și din cauza asta l-am pus. Dar, dacă este, suntem primii care dorim să renunțăm”, spune el. 

Ce face un Colegiu al Psihologilor în țările vestice

Cătălina Dumitrescu este psiholog și psihoterapeut, locuiește în Belgia și este membră atât a Colegiului Psihologilor din România, cât și a Colegiului Psihologilor din Belgia. Consideră că actualele dezbateri pe actul normativ nu au reușit să treacă „de la nivelul accesului și al pieței, la nivelul siguranței pacientului și al calității intervenției clinice”. 

Potrivit ei, o lege care vizează exercitarea profesiei de psiholog  „trebuie gândită sănătos împreună cu clinicieni practicieni nu din birouri și nu din modele naționale”, iar scopul ei ar trebui să fie „sprijinirea pacienților și formarea specialiștilor”,

Am întrebat-o care este rolul unui organism precum Colegiul Psihologilor în țările vestice. „E o instituție de siguranță publică, nu una corporatistă. El stabilește standarde clinice clare, garantează formarea riguroasă (inclusiv practică instituțional/ rezidențiat), acreditează științific formările, protejează pacientul prin mecanisme disciplinare independente și este integrat real în sistemul public de sănătate. Rolul lui central nu este administrarea profesiei, ci asigurarea competenței, eticii și siguranței intervențiilor asupra sănătății umane”, a spus ea, adăugând că acest nivel lipsește în România. 

„Colegiul nu propune conferințe științifice, nu aduce cercetători asociați pentru a susține cursuri de formare profesională pentru specialiști, nu propune proiecte de colaborare la nivel internațional. E o castă lipsită de transparență, care nu vine în întâmpinare specialiștilor, doar colectează taxe nejustificate de activitatea acestora”, este de părere Cătălina Dumitrescu.