Scandalul Bâstroe: Ucraina și-a dat acordul scris ca România să înceapă măsurătorile pe canal / Grindeanu: „E timpul să se facă lumină”

Ucraina și-a dat acordul scris pentru începerea măsurătorilor pe Canalul Bâstroe, cerute de autoritățile române pentru a fi lămurită problema lucrărilor de dragare făcute de ucraineni, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale. „După săptămâni întregi de controverse este timpul să se facă lumină în această problemă bilaterală”, a reacționat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Amintim că autorităţile române și ucrainene conveniseră ca experții români să înceapă în 15 martie măsurătorile pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe, însă verificările au început în 17 martie doar pe Chilia, în lipsa acordului scris al ucrainenilor.

Ulterior, Grindeanu a reacționat pe Facebook, spunând că „salută intenția Ucrainei de a măsura adâncimea canalului Bâstroe”.

• „După săptămâni întregi de controverse este timpul să se facă lumină în această problemă bilaterală!
• Partea ucraineană a propus României să realizeze propriile măsurători la care noi să desemnăm un expert român!
• În prezent, avem un acord pentru măsurători care sunt efectuate de echipajele noastre pe brațul Chilia (partea ucraineană) între km 22 și km 116.
• Partea română a solicitat acces pentru măsurători pe sectorul brațului Chilia cuprins între km 11 și km 22, dar și pe canalul Bâstroe.
• În condițiile în care inclusiv reprezentanții Comisiei Europene au susținut solicitările României, insist că este în interesul ambelor state să fie clarificată situația dragajelor efectuate de Ucraina pe tot brațul Chilia și pe canalul Bâstroe”, a scris Grindeanu.

Cine va face măsărătorile

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Scrioşteanu a explicat pentru News.ro că acceptul din partea Ucrainei pentru Bâstroe şi pentru restul din Braţul Chilia care nu era încă măsurat vizează aproximativ 65 de kilometri de canal şi braţ care vor fi măsurate în perioada următoare.

Măsurătorile se vor face cu nave ucrainene şi ar putea dura până la 10 zile.

• „S-a primit acceptul şi pentru Bâstroe şi pentru restul din Braţul Chilia care nu era încă măsurat, plus încă câteva devieri din Braţul Bâstroe, gen Solomonov, un canal care poate fi navigabil.
• În total, încă 65 de kilometri de canal şi braţ care vor fi măsurate în perioada următoare.
• S-a convenit că se vor folosi de data aceasta nave şi echipamente ucrainene, iar noi punem experţi la dispoziţie.
• Este o chestiune de reciprocitate – cum am folosit pe Chilia, acolo unde braţul este comun, având în vedere că este teritoriu exclusiv ucrainean şi nu este graniţă comună pe aceste zone, mai sigur este să folosim navele şi echipamentele ucrainene”, a explicat oficialul din Ministerul Transporturilor.

Motivele invocate de ucraineni pentru un acord doar parțial

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu declara despre motivele emiterii unui acord doar parţial, că acestea „ţin de siguranţă şi vin din partea Ministerului Apărării din Ucraina”, în condițiile în care pe Bâstroe au fost câteva incidente cu mine care au afectat nave civile.

• „Aceasta a fost justificarea încă de la început. Pe acest canal Bâstroe au fost câteva incidente cu mine care au afectat nave civile, în ultima perioadă, şi acolo este mai complicat de făcut partea aceasta de măsurători şi trebuie luate măsuri de siguranţă suplimentare faţă de măsurile care s-au luat până acum pentru Chilia.
• Sunt sigur că se vor găsi variantele în aşa fel încât să facem măsurătorile şi să primim aviz şi acolo. Este o chestiune de timp”.

Autorităţile române şi cele ucrainene au convenit, în 3 martie, în prima întâlnire tehnică vizând dragarea canalului Bâstroe, ca România să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din 15 martie, însă nu s-a întâmplat asta pentru că Ucraina nu și-a dat acordul scris.

Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj pe Chilia şi pe Bâstroe până la lămurirea situației

În 7 martie, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a anunţat, după întâlnirea care a vizat Canalul Bâstroe, că partea ucraineană s-a angajat să oprească orice fel de dragaj până la clarificarea situaţiei.

• „Vestea bună este că Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj pe Chilia şi pe Bâstroe şi am stabilit împreună cu delegaţia Comisiei Europene că activitatea principală de la acest moment se va canaliza către consolidarea canalului Sulina, investiţiile în canalul Sulina în aşa fel încât să creştem capacitatea de tranzit pentru preluarea tuturor navelor care sunt pe clusterul Dunării maritime. (…) Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj, fie el operaţional, de întreţinere sau altă formă”, declara atunci Ionel Scrioşteanu.

Cum a pornit scandalul privind dragarea Canalului Bâstroe

Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, a declarat ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, citat de Reuters.

Explicațiile au venit în contextul în care Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a verifica ce lucrări au fost făcute.

Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”:

• „Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI.
• Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”.

A doua zi (16 februarie), Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo.

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat și el, spunând că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”.

„Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis.

El a acuzat că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.

La două zile de la intervenția lui Iohannis, premierul Ciucă a spus că „există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat”, dar că „nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic”.

• Citește și: Dincolo de politică în scandalul Bîstroe- Delta Dunării: HotNews.ro a luat acuzațiile românilor și a cerut explicații, punct cu punct, de la ministerul ucrainean care a făcut lucrările