Scandalul Canalului Bâstroe servește propagandei ruse? Răspunsul dat de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu susţine că nu se poate vorbi că ar ajuta propaganda rusă faptul că a fost deschis subiectul canalului Bâstroe şi a menţionat că el și autoritățile române au dovedit că sunt total de partea Ucrainei și că vor ajuta în continuare Kievul, scrie news.ro.

Sorin Grindeanu a fost întrebat, duminică, la Prima News, dacă faptul că a ridicat problema cu dragarea pe canalul Bâstroe folosește propagandei ruse în contextul războiului care are loc la granița țării noastre.

„Asta este o prostie cu propaganda rusă, am văzut că se tot duce cu putiniştii. Sunt două lucruri separate şi eu cred că am dovedit şi eu şi Ministerul Transporturilorşi România în acest an că suntem total de partea de Ucrainei, că ajutăm Ucraina şi că nu se pune sub semnul întrebării efortul pe care îl facem în a ajuta Ucraina cu cealaltă problemă şi nu trebui a fi amestecate. De aceea, am cerut aceste clarificări. Nu cred că aceste lucruri pot fi puse sub semnul întrebării şi cine pune sub semnul întrebării aşa ceva face o judecată greşită şi din punctul meu de vedere nu foloseşte decât această abordare propagandei ruse. (…) Ce ar fi trebuit să fac? Trebuia să mint că nu am văzut?”, a afirmat Grindeanu.

El a explicat şi de ce măsurătorile pe Canalul Bâstroe vor începe din 15 martie şi nu mai devreme.

„Am văzut în aceste zile că de ce s-a ajuns în 15 martie când şedinţa a fost ieri. Pentru că în acest moment nu e vorba că nu sunt pregătiţi oamenii noştri sau navele. Sunt. Doar că trebuie să se primească dincolo de acceptul verbal pe care noi l-am primit vineri la această şedinţă să existe şi hârtii prin care să ţi se spună, către MAE. Intrând pe Bâstroe se intră pe teritoriul 100% al statului ucrainean. Noi am cerut un pic de protecţie. Lucrurile astea trebuie pregătite. De asemenea, am acceptat şi suntem cât se poate de deschişi ca ei să-şi nominalizeze la rândul lor persoană care să urce pe vasele noastre şi să colaboreze împreună cu experţii români ceea ce este un lucru bun”, a mai transmis ministrul Transporturilor.

Ministrul a precizat că efortul României de a se opune agresiunii ruse nu este de pus sub semnul întrebării.

„Dacă m-a deranjat ceva în această perioadă, e acest lucru (n.r. că a fost acuzat că a făcut propagandă rusă pe subiectul Bâstroe) pentru că cred că am făcut în acest an cu colegii de la Ministerul Transporturilor eforturi, că vorbim de liniile verzi, că vorbim de lucrările pe care le-am făcut în Portul Constanţa şi la Galaţi şi toate lucrurile legate de Ucraina şi toate lucrurile le-am făcut pentru că aşa e corect. Şi nu aşteptăm altceva. Efortul nostru este de a ne opune agresiunii ruse în acest mod şi nu e de pus sub semnul întrebării. Dar războiul e cu Putin, nu cu Delta Dunării. Şi nici nu condiţionăm, sprijinim cu toată forţa, nu se pune problema de aşa ceva”, a mai declarat Grindeanu.

Experți ai Comisiei Europene sunt așteptați luni în România pentru a facilita dialogul între Ucraina şi România în scandalul privind lucrările de dragare de pe Canalul Bâstroe.

Concluziile primei întâlniri între autoritățile din România și Ucraina

Autoritățile din România vor începe măsurătorile pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe în 15 martie, a anunțat Ministerul Transporturilor vineri, când a avut loc prima întâlnire între oficialii români și ucraineni în scandalul privind lucrările de dragare făcute de ucraineni pe Bâstroe.

Conform sursei citate, întâlnirea tehnică a avut loc în format videoconferință, la nivel de experți între partea română și cea ucraineană, fiind coordonată la nivel de secretari de stat ai ambelor părți.

„Participanții au convenit ca partea română să înceapă măsurătorile pe brațul Chilia și canalul Bâstroe din data de 15 martie 2023.
Totodată, s-a stabilit ca punct unic de contact câte un expert al fiecărei părţi.
Aceștia se vor întâlni luni, 6 martie 2023, pentru a stabili detaliile planului de efectuare a măsurătorilor pe Brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe, acestea fiind estimate să dureze 10 zile.
Cele două părți au convenit că este cea mai bună soluție care să clarifice informațiile contradictorii pe tema dragării Canalului Bâstroe și a Brațului Chilia.
Partea română și-a arătat disponibilitatea ca la aceste măsurători să fie prezenți și specialiști din Ucraina, dar și ai unor instituții terțe.
Partea ucraineană va asigura securitatea navelor și personalului românesc, pe toată perioada activităţilor de măsurare”, a anunțat Ministerul Transporturilor.

Scandalul privind dragarea Canalului Bâstroe

Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, declara în urmă cu o săptămână ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, citat de Reuters.

Explicațiile au venit în contextul în care Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a verifica ce lucrări au fost făcute.

Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”:

„Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI.
Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”.

CITEȘTE ȘI: Grindeanu: „Ce, trebuia să mint?”

A doua zi (16 februarie), Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo.

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat și el, spunând că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”.

„Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis.

El a acuzat că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.

La două zile de la intervenția lui Iohannis, premierul Ciucă a spus că „există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat”, dar că „nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic”.

CITEȘTE ȘI:

Dincolo de politică în scandalul Bîstroe- Delta Dunării: HotNews.ro a luat acuzațiile românilor și a cerut explicații, punct cu punct, de la ministerul ucrainean care a făcut lucrările

Scandalul Canalului Bâstroe servește propagandei ruse? Răspunsul dat de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu

Concluziile primei întâlniri între autoritățile din România și Ucraina

Scandalul privind dragarea Canalului Bâstroe

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală