Scandalurile care au marcat la tot pasul scurtul mandat al lui Vlad Voiculescu

​Doar 4 luni fără o săptămână. Atât a rezistat Vlad Voiculescu în funcția de ministru al Sănătății, în cel de-al doilea mandat. Venit la conducerea Ministerului Sănătății într-o perioadă extrem de complicată – suprapusă peste al treilea val al pandemiei, care pare a fi cel mai dur de până acum, și debutul celei mai ample campanii de vaccinare din istoria recentă – scurtul său mandat a fost marcat de scandaluri la tot pasul. Câte dintre ele au fost însă întemeiate și câte au fost umflate de o parte a presei sau de adversarii politici?

• 1. Scandalul transparentizării datelor privind vaccinarea împotriva COVID-19

De departe cel mai important scandal care a marcat al doilea mandat de ministru al lui Vlad Voiculescu. Ministerul Sănătății a publicat, pe data de 4 martie, în premieră de la debutul pandemiei în România, situația testărilor și a spitalizărilor în fiecare județ, precum și situația vaccinărilor în fiecare centru de vaccinare, pe platforma data.gov.ro. Publicarea acestor date a fost coordonată de Ștefan Voinea, consilier onorific al ministrului Sănătății. Câteva zile după această mișcare, Vlad Voiculescu a fost erou pe rețelele de socializare.

4 zile mai târziu, premierul Florin Cîțu anunța însă că Corpul de control al Guvernului se va autosesiza cu privire la respectarea legislaţiei de către Ministerul Sănătății în acest caz. Pe 9 aprilie, Corpul de control al prim-ministrului a transmis Ministerului Public o sesizare penală in rem, ca urmare a verificărilor preliminare efectuate la Ministerul Sănătății și la celelalte instituții din subordinea sau coordonarea Guvernului care au atribuții legale în privința gestionării platformei naționale privind vaccinarea – Registrul Electronic Național de Vaccinări.

În aceeași zi, Ministerul Sănătății a reacționat, arătând că informațiile „pe care le putea accesa din Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) nu erau secretizat”, iar consilierul onorific al lui Vlad Voiculescu avea dreptul să le acceseze fără vreo formalitate suplimentară.

• 2. Incendiul de la Institutul Matei Balș și misterul din jurul raportului

În dimineața zilei de 29 ianuarie, la doar o lună de când Vlad Voiculescu era ministru, un incendiu izbucnea, în jurul orei 6:00 dimineața, într-unul dintre pavilioanele Institului de Boli Infecțioase Matei Balș din București. 20 de pacienți COVID-19 care erau internați în pavilionul cuprins de incendiu au murit în acea zi sau în săptămânile care au urmat, după ce au fost transferați. Nu este clar nici până acum câți au murit din cauza incendiului și câți din cauza infecției cu COVID-19 sau a altor afecțiuni de care sufereau.

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a anunțat la acea vreme un raport după incendiul de la Institutul Matei Balș, condus de o viață de Adrian Streinu Cercel. Acel raport nu a mai fost prezentat până în ultima zi a mandatului de ministru al lui Vlad Voiculescu.

• 3. Comunicarea slabă și plecarea rapidă a lui Bogdan Oprea

Perceput ca un politician care comunică bine pe rețelele de socializare, Vlad Voiculescu nu a reușit sau nu și-a propus o comunicare la fel de transparentă și la ministerul pe care l-a condus. Într-o perioadă extrem de complicată, în care activitatea Ministerului Sănătății este mereu sub lupă, instituția a excelat prin comunicare slabă sau târzie pe teme-cheie.

Ministerul Sănătății are o Direcție pentru relații cu presa, afaceri europene şi relaţii internaţionale. Directorul Direcției, Oana Grigore, a fost practic purtătorul de cuvânt al tuturor miniștrilor Sănătății din ultimii ani. Este percepută de jurnaliști ca un purtător de cuvânt care se ferește să dea informații delicate, dar care cunoaște bine Ministerul Sănătății, stăpânește domeniul și cu care jurnaliștii „își fac treaba” bine și rapid pe informații esențiale, la zi. Vlad Voiculescu a ales să nu colaboreze cu Oana Grigore sau să o facă foarte puțin.

Pe 27 ianuarie, la o lună după venirea lui Vlad Voiculescu la minister, Bogdan Oprea, fost purtător de cuvânt al lui Traian Băsescu la Administrația Prezidențială, era numit consilier la cabinetul lui Vlad Voiculescu, cu atribuții de purtător de cuvânt. Bogdan Oprea avea să reziste în această funcție mai puțin de două luni, după gafe repetate de comunicare, o slabă cunoaștere a domeniului sănătății și după ce și-a ostilizat în timp record o mare parte dintre jurnaliștii acreditați la Ministerul Sănătății.

După plecarea lui Bogdan Oprea, comunicarea la Ministerul Sănătății a rămas într-o zonă gri: conferințe de presă rare sau anunțate cu mai puțin de o oră înainte, postări pe pagina de Facebook a ministrului, un purtător de cuvânt „oficial” – Oana Grigore – lăsat fără informații de echipa lui Vlad Voiculescu și consilieri pe comunicare ai ministrului care se scuzau în fața jurnaliștilor că nu pot oferi informații, deoarece nu au atribuția de purtător de cuvânt.

• 4. Scandalul evacuării în miez de noapte a Spitalului Foișor

Vinerea trecută, transformarea Spitalului de Ortopedie Foișor în spital suport COVID-19, printr-un Ordin semnat de Raed Arafat și avizat de Vlad Voiculescu, s-a transformat într-un nou prilej de atac la ministrul Sănătății. Imaginile cu pacienți non-COVID evacuați la o oră târzie, când afară era deja întuneric, unii dintre ei pe targă, au făcut înconjurul televiziunilor. Într-o declarație de presă dată două zile mai târziu, ministrul Sănătății spunea că i-a sunat personal pe toți pacienții externați de la Foișor.

Informațiile HotNews.ro arată însă că decizia transformării Spitalului Foișor în spital COVID-19 era una așteptată de mult timp, cunoscută de managerul spitalului, aflat în funcție de aproape 25 de ani și care s-a opus în permanență, iar necesitatea a fost dată de faptul că în București nu mai erau de peste o săptămână paturi ATI libere pentru pacienți COVID-19, mulți dintre aceștia fiind intubați direct în Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor. Practic, evacuarea putea începe vineri încă de la ora 11:00, înainte de prânz, dar managerul a tras de timp și a început-o la orele serii, într-un haos generalizat. Surse din Ministerul Sănătății au declarat pentru HotNews.ro că reprezentanții instituției au discutat cu managerul de la Foișor despre iminenta evacuare a pacienților non-COVID și transformarea în spital suport COVID în fiecare zi a săptămânii trecute. De ce a fost ales Spitalul Foișor pentru a fi transformat în suport COVID? Simplu: este un spital de ortopedie unde se fac operații în marea lor majoritate programate, nu este un spital de urgență. Un pacient COVID care nu mai poate respira și are nevoie de loc pe un pat de spital este o urgență medicală infinit mai mare.

În plus, Spitalul Foișor nu se află în subordinea Ministerului Sănătății, ci a ASSMB – Primăria Capitalei. Managerul spitalului a refuzat transferul pacienților non-COVID o zi întreagă, iar transferul a început abia seara, după ce Raed Arafat l-a sunat pe premierul Florin Cîțu, iar Florin Cîțu pe primarul Nicușor Dan.

• 5. Cei 3 pacienți care au murit sufocați în TIR-ul de la Spitalul Victor Babeș

Nici nu se stinseseră bine ecourile scandalului de la Spitalul Foișor, iar după doar 3 zile izbucnea scandalul de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din București, unde 3 paciente COVID-19 au murit sufocate după o defecțiune în urma căreia s-a oprit alimentarea cu oxigen. De această dată, ministrul Sănătății a fost acolo imediat după tragedie și înainte ca informația să apară în presă. Tragedia s-a produs într-o unitate mobilă de Terapie Intensivă pentru pacienți COVID-19 – în fapt un TIR dotat cu aparatură ATI.

Mulți au acuzat faptul că Vlad Voiculescu a organizat o conferință de presă pe această temă abia a doua zi după-amiază, la presiunea jurnaliștilor, care ceruseră declarații încă de la orele dimineții. În seara tragediei, premierul Florin Cîțu și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, au ținut o conferință de presă la Guvern, în care Raed Arafat a vorbit, la miezul nopții, mai bine de o oră și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. În aceeași seară, ministrul Sănătății posta o reacție pe pagina sa de Facebook, în care transmitea condoleanțe familiilor victimelor.

Dincolo de reacția târzie a ministrului Sănătății, un fapt de necontestat este că TIR-urile au fost donate vara trecută Inspectoratului pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea DSU-Raed Arafat, în urma unei campanii umanitare derulate de Fundațiile SMURD și Mereu Aproape. TIR-urile au fost relocate de-a lungul timpului de Departamentul pentru Situații de Urgență la mai multe spitale COVID din țară unde era criză de paturi. Unekle dintre ele au avut diverse defecțiuni și au necesitat reparații. De asemenea, Spitalul Victor Babeș nu se află în subordinea Ministerului Sănătății, ci a Primăriei Capitalei – ASSMB.

• 6. Cu mască sau fără mască?

Într-o perioadă delicată, în care purtarea măștii în spațiile publice, atât închise, cât și deschise, este obligatorie, iar măsura este susținută chiar de instituția pe condus-o, Vlad Voiculescu a fost surprins de 3 ori de presă fără mască în spații publice închise: o dată pe holurile Parlamentului și de două ori în clădirea Ministerului Sănătății. Fără a fi cel mai mare păcat al scurtului său mandat, imaginile cu ministrul Sănătății fără mască au făcut de fiecare dată deliciul publicului și s-au transformat în scandaluri de presă. De altfel, la prima abatere – după ce a fost surprins fără mască pe holul Parlamentului – Vlad Voiculescu a fost amendat cu 1.500.

• 7.Ultimul scandal – Ordinul care schimbă criteriile de carantinare

Un ordin elaborat de Ministerul Sănătății, care introduce noi criterii pentru instituirea carantinei în localități – în sensul că, pe lângă rata de incidență a cazurilor Covid-19, se va lua în calcul și nivelul de testare, precum și gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI – a apărut aseară în Monitorul Oficial. Ordinul este semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan, omul din echipa lui Vlad Voiculescu care avea în sarcină gestionarea crizei COVID-19.

Aseară târziu, după ora 1:00 AM și după ce scandalul luase amploare în presă, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care arăta că Bucureștiul nu va fi carantinat. „Nivelul de testare Covid19 devine unul dintre factorii principali, alături de rata de incidență și gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI. Se definește de asemenea carantinarea zonală. Ca și până acum, decizia de carantinare se ia pe baza mai multor factori, și nu automat. Și nu, noile criterii nu duc la carantinarea Capitalei de Paște la fel cum nu duceau nici cele vechi. Niciuna dintre deciziile deja anunțate ale guvernului nu se schimbă”, scria noaptea trecută Vlad Voiculescu pe Facebook.

Chiar dacă despre o eventuală modificare a criteriilor de carantinare se vorbea de mult timp, despre acest Ordin s-a speculat că ar fi apărut în Monitorul Oficial fără ca premierul Florin Cîțu să știe despre el. În această dimineață, Florin Cîțu a cerut demiterea lui Vlad Voiculescu.