Scriitoarea Gloria Steinem, „mama feminismului” modern, a murit la vârsta de 92 de ani

Gloria Steinem, scriitoarea, conferențiara, activista și organizatoarea civică americană a cărei luptă de peste cinci decenii pentru egalitatea de gen și pentru drepturile civile și reproductive i-a atras porecla de „mama feminismului”, a murit. Ea avea 92 de ani, relatează Reuters și BBC.

Cofondatoare și redactor-consultant al revistei „Ms.”, Steinem a susținut mișcarea feministă începând de la sfârșitul anilor 1960 și a inspirat generații de femei.

Fundația fondată de Steinem a anunțat joi într-un mesaj publicat pe Instagram că aceasta s-a stins din viață cu o zi în urmă.

„De la o purtătoare de cuvânt reticentă la un far al schimbării pozitive, parcursul ei este unul unic – un lider american capabil să vorbească tuturor”, a declarat regizoarea de film și teatru Julie Taymor despre Steinem într-un interviu acordat The New York Times în 2017.

Viața Gloriei Steinem a făcut subiectul mai multor adaptări cinematografice

Taymor a regizat filmul „The Glorias”, lansat în 2020, care prezintă viața lui Steinem de-a lungul anilor și are la bază „My Life on the Road”, autobiografia sa de succes din 2015. Steinem a fost, de asemenea, subiectul piesei de teatru „Gloria: A Life”, din 2018, și al documentarului HBO „Gloria: In Her Own Words”, din 2011.

Steinem spunea că se considera „o antreprenoare a schimbării sociale”.

„Vreau să le fac dreptate femeilor pe care le întâlnesc, să le spun poveștile”, declara ea pentru revista The New Yorker în 2015. „Este vorba despre a crea conexiuni și despre a mă folosi pe mine însămi pentru a asculta, pentru că nu putem da putere femeilor fără să le ascultăm poveștile”.

Steinem a fondat în 1971 „National Women’s Political Caucus” împreună cu Bella Abzug și Shirley Chisholm, două foste membre ale Camerei Reprezentanților din SUA precum și cu scriitoarea Betty Friedan. „The Feminine Mystique”, cartea din 1963 a lui Fredan, a deschis calea celei de-a doua etape a mișcării feministe.

Printre alte organizații, Steinem a contribuit și la crearea „Coalition of Labor Union Women”, „Women’s Media Center”, „Voters for Choice” și „Ms. Foundation for Women”.

Steinem a fost onorată cu cea mai înaltă distincție civilă a SUA

În 2013, președintele de atunci al Statelor Unite, Barack Obama, i-a acordat Medalia Prezidențială a Libertății, cea mai înaltă distincție civilă americană.

Reuters notează că Steinem a fost simbolul plin de farmec și modern al mișcării feministe, despre care sublinia că ar trebui să includă femei de toate rasele.

„Dacă ai suferit discriminare, ești sensibilă la ea la toate nivelurile. Am învățat feminismul în mare parte de la femeile de culoare. Femeile de culoare au inventat, practic, feminismul”, declara ea pentru The New Yorker.

Steinem s-a născut pe 25 martie 1934, în statul Ohio, fiind cea mai mică dintre cele două fiice ale familiei. Tatăl ei era negustor ambulant de antichități. Pentru că familia se muta frecvent, ea nu a urmat cursurile unei școli în mod regulat până în jurul clasei a șaptea.

Părinții ei s-au despărțit când ea avea 11 ani, după care Steinem a locuit cu mama sa și a avut grijă de ea. Mama ei a suferit o cădere nervoasă și a fost afectată de depresie.

Această experiență i-a influențat lui Steinem viziunile asupra nedreptății sociale și căsătoriei, despre care considera că le răpea femeilor libertatea de a alege și multe dintre drepturile lor civile.

„Fusesem deja părintele foarte mic al unui copil foarte mare, mama mea. Nu voiam să ajung să am grijă de altcineva”, este a afirmat Steinem la un moment dat.

O investigație de răsunet la Playboy

După absolvirea Smith College, Steinem a început să lucreze ca jurnalistă freelancer.

În 1963, a lucrat timp de 11 zile ca „iepuraș” Playboy pentru un articol publicat în revista „Show”. Investigația sa revoluționară în două părți, „A Bunny’s Tale”, descria salariile mici și tratamentul sexist pe care îl îndurau iepurașele Playboy – care, inițial, aveau roluri de ospătărițe. Povestea a fost transformată într-un film de televiziune în 1985, cu Kirstie Alley în rol principal.

În 1968, Steinem a contribuit la fondarea revistei New York, unde eseul său intitulat „After Black Power, Women’s Liberation” a consacrat-o drept lideră feministă într-o perioadă de profunde transformări sociale.

Însă abia după ce a participat, în anul următor, la o reuniune publică dedicată avortului organizată într-o biserică din New York, Steinem a spus că viața ei de activistă feministă a început cu adevărat. Ea făcuse un avort pe atunci ilegal la Londra, când avea 22 de ani.

Revista „Ms.”, pe care a cofondat-o în 1971, aborda subiecte precum avortul, sexismul, egalitatea salarială și violența domestică – teme foarte diferit decât cele obișnuite despre frumusețe, gătit și sprijinirea soțului, care constituiau conținutul revistelor destinate femeilor la vremea respectivă.

Unul dintre primele numere ale revistei includea numele a 52 de femei, printre care și Steinem, care făcuseră avorturi și cerea legalizarea procedurii, cu puțin timp înainte de hotărârea istorică din 1973 în cazul Roe v. Wade, prin care a fost recunoscut dreptul constituțional al femeilor la avort în Statele Unite, timp de aproape jumătate de secol.

„Esența revoluției feminine”

Steinem critica adesea limitele căsătoriei. „Femeile nu vor fi egale în afara casei până când bărbații nu vor fi egali în interiorul ei”, spunea ea.

Nu a avut copii și abia la vârsta de 66 de ani a decis să se căsătorească, cu omul de afaceri și ecologistul sud-african David Bale, tatăl actorului Christian Bale.

„Sper că acest lucru demonstrează ceea ce feministele au spus dintotdeauna – că feminismul înseamnă capacitatea de a alege ceea ce este potrivit în fiecare etapă a vieții noastre”, a spus ea într-o declarație despre căsătorie. David Bale a murit de cancer cerebral în 2003.

Steinem a continuat să lucreze și după ce a trecut de 80 de ani. A scris numeroase cărți, printre care „Marilyn: Norma Jean”, din 1986, despre Marilyn Monroe, „Revolution from Within: A Book of Self-Esteem”, despre dezvoltarea personală, precum și volume de eseuri.

În 1993, a fost naratoare pentru HBO și a avut ideea unui documentar despre abuzul asupra copiilor, „Multiple Personalities: The Search for Deadly Memories”, recompensat cu un premiu Emmy. De asemenea, a produs filmul „Better Off Dead”, difuzat de Lifetime. A prezentat și „Woman”, o serie de documentare despre violența împotriva femeilor, pentru canalul de televiziune Viceland.

Scriitoarea Carolyn Heilbrun – autoarea biografiei „Education of a Woman: The Life of Gloria Steinem”, publicată în 1995 a descris-o drept „întruchiparea frumuseții feminine și esența revoluției feminine”.