Scurtă analiză a pieței lemnului rotund – importăm mai mult decât exportăm

Codrul a fost frate cu românul încă din cele mai vechi timpuri, iar vorba care s-ar aplica mai bine ar fi: frate, frate, dar lemnul e pe bani. În momentul de față, valoarea în PIB a sectorului forestier (silvicultură și prelucrarea lemnului) este de 2%, iar fondul forestier românesc este în creștere față de anii trecuți. Cu toate acestea, România importă mai mult lemn rotund, decât exportă, ceea ce înseamnă că exportăm produse finite sau semifabricate din lemn, nu materie brută.

Un fel de prolog

Suprafața împădurită a României se află, în 2018, în creștere față de anii ’80. Conform raportului INSSEE pe 2017 fondul forestier al României este de 6.565 de mii de ha, mai mare cu 10 mii de ha față de 2015. Iată ce spunea un raport al Consiliului Concurenței pentru 2015: „Inventarul forestier naţional realizat la nivelul anilor ’80 (arată că) suprafaţa împădurită a înregistrat o creştere efectivă cu cca. 215.000 ha, reprezentând o creştere procentuală de cca. 3,2%, volumul total de masă lemnoasă a crescut cu cca. 771.000 mii mc, reprezentând o creştere procentuală de cca. 53,1%, iar volumul mediu de masă lemnoasă la hectar a crescut cu cca. 105 mc/ha, reprezentând o creştere procentuală de cca. 48,4%.

Balanța importurilor vs. exporturilor

Conform datelor Eurostat, în perioada 2014-2016, România a importat o cantitate mult mai mare de lemn rotund, față de cât a exportat. De exemplu, în anul 2016, țara noastră a importat 2.371 mii metri cubi de lemn rotund și a exportat 158 mii mc. Asta în condițiile în care, România a produs 15.117 mii metri cubi de lemn rotund în 2016, din care 8.293 mii mc au fost bușteni pentru industria de procesare primară și de prelucrare superioară a lemnului.

Producție lemn rotund – captura Eurostat

Exporturi lemn rotund – captura Eurostat

Importuri lemn rotund – captura Eurostat

Conform ultimelor statistici furnizate de INS, România a exportat, în ianuarie 2018, lemn în valoare de 49,7 milioane de euro, cu 19,4% mai mult faţă de perioada similară a anului 2017, iar în primele zece luni ale anului trecut, România a exportat lemn în valoare de 482 milioane de euro, valoare cu 3,2% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului 2016.

Drept comparație, Cehia, cu o suprafață a pădurilor de circa 2,667 milioane de hectare (de 2,5 ori mai mică decât în România), recoltează anual circa 16 milioane de metri cubi de lemn și înregistrează exporturi de cherestea de 336 milioane de euro, bușteni de 330 milioane de euro, la care se adaugă valori ale exportului de furnir și alte tipuri de produse din lemn.

Valorificarea lemnului rotund la export

Vârful exportului de lemn rotund a fost atins în 2013, cu o valoare de 66 milioane de euro (775 mii mc), scăzând, mai apoi, în 2016, până la o valoare de doar 14 milioane de euro (158 mii mc). De altfel, valorile exporturilor din 2016 fiind la cel mai mic nivel din perioada 2007-2016. Și asta, în timp ce importurile de lemn rotund au pornit de la aproape 215 mii mc în 2008 și au ajuns la peste 2 milioane mc în 2016, conform datelor de la Eurostat.

Sintetizând, în 2016 am importat lemn rotund în valoare de 124 milioane de euro și am avut exporturi în valoare de 14 milioane de euro.

Utilizarea lemnului rotund

În 2016, din totalul de 15.117 mii metri cubi de lemn rotund extras din fondul forestier, 8.293 mii mc au aparținut sortimentelor de lucru pentru industria de procesare, 5.164 de mii mc au fost reprezentați de lemnul pentru foc și 895 mii mc lemnul rotund și despicat arată un raport al INS.

Astfel, din totalul de 14.276 mii mc lemn rotund utilizat în anul 2016, cea mai mare parte a fost vândută intern, urmând apoi lemnul procesat de operatorii economici în secţiile proprii, lemnul utilizat

pentru consumul propriu şi lemnul rotund vândut direct la export.

Captura raport INS

În loc de încheiere

Au fost voci, și chiar proiecte de lege, ce propuneau interzicerea pe cinci ani a exportului de bușteni, cherestea și lemne de foc, motivația principală fiind aceea că susținerea necontrolată a exportului de material lemnos poate să încurajeze tăierile ilegale de păduri. Această alternativă radicală nu poate însă rezolva problema tăierilor ilegale.

Analizând din punct de vedere financiar exporturile, observăm că valoarea lemnului a crescut considerabil în ultimii ani. Așadar, e important să jucăm cartea exporturilor, să evităm temele false și să înțelegem că valorificarea lemnului trebuie făcută într-un mod eficient, responsabil și sustenabil.

Proiectul „Pădurea de Mâine” este susținut de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava si de compania Holzindustrie Schweighofer, alături de alți parteneri.