Cu cinci zile înainte de a intra în vigoare, Consiliul Superior al Magistraturii a publicat decizia de normare a activității instanțelor, luată în 9 iulie. Odată cu decizia a fost publicată și procedura în baza căreia vor fi repartizate dosarele românilor care se adresează instanțelor pentru rezolvarea problemelor.
Norma anuală a unui magistrat de judecătorie a fost stabilită de CSM la 288 de dosare pe an. În 2025, încărcătura de dosare la judecătorii a fost de 1.479 de dosare pe magistrat, potrivit datelor oficiale.
Procedura explică modul în care vor fi repartizate dosarele – ce procese vor avea prioritate, care vor trece pe lista de așteptare și care vor fi exceptate și de la lista de așteptare, intitulată „Registrul de gestionare a fluxului de cauze”.
Ce „normă” de dosare vor avea magistrații
„În vederea asigurării preluării efective şi echilibrate a fluxului de cauze de către judecătorii aflați în activitate, capacitatea reală de procesare a fiecărei instanţe se determină în raport de capacitatea de soluționare aferentă unui judecător, exprimată în număr de dosare pe judecător”, se menționează în procedura CSM.
Capacitatea anuală de soluționare pentru un judecător a fost stabilită diferenţiat, pe categorii de instanțe:
- pentru judecătorii – 288 dosare;
- pentru tribunale – 192 dosare;
- pentru curţi de apel – 119 dosare.
Normarea se va aplica etapizat până în 2028. Astfel, până la 14 septembrie 2027 norma stabilită de CSM va fi dublată. Pentru anul judecătoresc 2026-2027, norma va fi de 576 dosare/magistrat la judecătorii, de 384 de dosare la tribunale și de 238 de dosare la curți de apel. Pentru anul judecătoresc septembrie 2027 – septembrie 2028, norma din noua procedură va fi majorată cu 50%.
Începând cu 15 septembrie 2028, judecătorilor le vor fi repartizate dosarele strict cât prevede procedura, conform CSM.
Cum se va face „normarea” în instanțele din România
Repartizarea dosarelor înregistrate pe rolul instanței „se realizează în limita capacității zilnice a instanței, cu respectarea capacității zilnice corespunzătoare fiecărei grupe de cauze”, se arată în procedura adoptată de CSM.
Dosarele înregistrate care depăşesc capacitatea zilnică disponibilă se înscriu în „Registrul de gestionare a fluxului de cauze”. Adică vor fi puse pe lista de așteptare. CSM spune că aceste dosare se repartizează „de îndată ce capacitatea corespunzătoare grupelor de cauze permite preluarea acestora”.
Capacitatea zilnică a instanței se distribuie în mod proporțional pe materii şi pe stadii procesuale, astfel încât să se asigure o distribuire uniformă a cauzelor, susține CSM.
Ce procese vor avea prioritate
Consiliul a stabilit o listă cu 302 categorii de cauze prioritare din toate materiile juridice (penal, civil, contencios administrativ și fiscal, asigurări sociale,drept martitim și fluvial, faliment, litigii cu profesioniștii, insolvența persoanei fizice, litigii de muncă, minori și familie).
În penal, vor avea prioritate cauzele care vizează măsurile preventive, plângerile împotriva măsurilor preventive, prelungirile și revocarea acestora. Cauzele prioritare se repartizează în ziua înregistrării, inclusiv peste limita capacității zilnice, spune CSM.
Dosarele vizând infracțiuni nu sunt incluse pe lista de priorități. În civil, plângerile contravenționale sau divorțurile nu se regăsesc nici ele pe lista cauzelor prioritare.
Lista completă a dosarelor care vor avea prioritate poate fi citită aici.
Listele de așteptare
„Registrul de gestionare a fluxului de cauze” va exista în fiecare instanță din România. „Dosarele înregistrate care depăşesc capacitatea zilnică disponibilă se înscriu în acest registru, în liste corespunzătoare fiecărei grupе de cauze, în vederea repartizării ulterioare”.
Dosarele vor fi puse pe listele de așteptare în ordinea cronologică a înregistrării lor, spune CSM. În cazul dosarelor declinate sau strămutate de la o altă instanță, poziția din registru se stabileşte prin raportare la data înregistrării dosarului pe rolul instanţei inițiale.
Repartizarea ulterioară a dosarelor de pe listele de așteptare către magistrați se face în aceeaşi ordine cronologică a înregistrării.
Până la momentul repartizării, dosarele de pe listele de așteptare se păstrează în arhiva instanței.
În situația în care un dosar a fost repartizat ca urmare a încadrării acesteia într-o categorie de obiecte prioritare sau excluse de la așteptare, iar ulterior se sesizează, din oficiu sau la cererea părților, că obiectul cauzei nu are caracter prioritar sau cauza nu este exclusă de la mecanismul de gestionare a fluxului de cauze, dosarul se transmite preşedintelui instanţei sau preşedintelui de secție, după caz. Acesta va decide cu privire la reînscrierea în Registrul de gestionare a fluxului de cauze, cu respectarea ordinii cronologice corespunzătoare datei înregistrării iniţiale.
„După înscrierea în registru la poziția corespunzătoare, cauza se repartizează manual, cu respectarea ordinii cronologice a înregistrării, completului care a fost inițial învestit cu soluționarea acesteia”, se precizează în procedura CSM.
De asemenea, CSM a stabilit o listă cu 276 de cauze care sunt excluse de la „registrul de așteptare”. Printre acestea, dosarele care vizează abtinerile, recuzările, stramutarile, perchezițiile, supravegherile tehnice.
Ce se întâmplă când norma nu este atinsă
În cazul în care capacitatea zilnică a instanței nu este utilizată integral, diferenţa se reportează prin majorarea corespunzătoare a capacităţii disponibile pentru ziua următoare.
„În cazul depăşirii capacității zilnice, ca urmare a repartizării dosarelor prioritare, diferența se reportează negativ prin diminuarea corespunzătoare a capacității disponibile pentru zilele următoare. Reportul se realizează la nivelul capacității corespunzătoare fiecărei grupe de cauze”, conform CSM.
Când se poate ocoli registrul de așteptare
La cererea unei părţi din dosar, a Ministerului Public sau din oficiu, preşedintele instanței sau preşedintele de secție poate dispune repartizarea prioritară a unui dosar înscris inițial în registrul de așteptare.
„Repartizarea prioritară poate fi dispusă, în mod excepţional, atunci când, deşi cauza nu se încadrează în categoria obiectelor stabilite ca prioritare, repartizarea acesteia reclamă o prioritate determinată de necesitatea protejärii unor drepturi fundamentale a căror exercitare ar fi compromisă prin întârziere, prevenirea producerii unor prejudicii grave, iminente ori ireparabile, limitarea efectelor unor prejudicii grave deja produse sau alte împrejurări obiective de natură similară”, explică CSM în procedură
Cifrele de volum din justiția din România
În România sunt în activitate aproximativ 4.500 de judecători, cu peste 850 mai puțin decât prevăd schemele de personal, spune CSM.
În 2025, judecătorii români au avut de soluționat 3,6 milioane de dosare, conform raportărilor CSM, iar dintre aceste 1,6 milioane au fost cauze noi. Media dosarelor nou-intrate a fost de 8,42 la 100 de locuitori, faţă 2,20 cât a fost cea europeană.
Conform metodologiei Comisiei Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), media europeană a dosarelor nou-intrate se calculează la 100 de locuitori, medie care include toate materiile şi toate gradele de jurisdicţie, iar media europeană a numărului de judecători se calculează la 100.000 de locuitori.
Noua procedură de normare în instanțe a fost criticată de avocați sau foși magistrați. „Nu reparăm sistemul, ci punem cetățeanul să aștepte. Justiția târzie nu mai este justiție” – spune CEDO, nu eu”, a reacționat fostul judecător Cristi Danileț, la momentul deciziei CSM.
