Unul dintre cele mai cunoscute lacuri din Ungaria riscă să dispară

Plajele din zona lacului Velența din Ungaria, în trecut foarte aglomerate, sunt pustii în această vară, turiștii fiind descurajați de căldură și de seceta prelungită, care au condus la o scădere periculoasă a nivelului apei, informează joi AFP.

‘Ne rugăm să plouă, dar știm bine că toată țara suferă din cauza lipsei de apă’, a declarat György Simon, a cărui companie de agrement din Gárdony, situată pe malul lacului, a fost nevoită să-și suspende croazierele, la sfârșitul lunii iunie, potrivit Agerpres.

În multe locuri nu a mai rămas decât o suprafață de pământ noroios sau crăpat. Un golfuleț puțin adânc, unde copiii obișnuiau să se bălăcească, s-a transformat într-un teren pustiu, acoperit de buruieni.

În timp ce lacul atrăgea mulțimile venite să se scalde sau să se bucure de răcoarea malurilor sale, bicicliștii care parcurg cei 33 de kilometri în jurul lacului, situat la 45 de kilometri sud-vest de Budapesta, constituie acum esența activității turistice.

‘Întregul sector turistic suferă, pescuitul sportiv se confruntă cu cel mai slab an din ultimele decenii’, a declarat Imre Palinkas, din cadrul asociației naționale de pescuit MOHOSZ.

Situată în bazinul Carpaților, Ungaria se numără printre țările cele mai afectate de episoadele recurente de secetă din Europa Centrală, despre care oamenii de știință susțin că sunt agravate de schimbările climatice provocate de activitățile umane.

Attila Szegi, purtătorul de cuvânt al Direcției Generale Naționale pentru Gestionarea Apei (OVF), a subliniat că ‘în ultimii cinci ani, țara a acumulat echivalentul unui an de deficit de precipitații’.

Potrivit specialistului, autoritățile încearcă să stopeze fragmentarea lacului Velența, al treilea ca suprafață din țară, în mai multe corpuri de apă, pe măsură ce evaporarea estivală continuă să scadă nivelul apei, ceea ce ar constitui o catastrofă pentru viețuitoare.

Risc de dispariție

Săptămâna trecută, OVF a măsurat un nivel al apei de 41 de centimetri, cel mai scăzut de la începutul înregistrărilor, în 1931. Recordul anterior datează din 2022, cu 53 de centimetri.

Lacul a mai secat în trecut, ultima dată în 1866, ‘din cauza adâncimii sale reduse și a legăturii cu rețeaua de ape subterane’, după cum a explicat pentru AFP hidrogeologul Anita Eross, de la Universitatea ELTE din Budapesta.

Potrivit specialistei, afluxul de noi locuitori în regiune din ultimele decenii a contribuit la secarea progresivă a lacului. ‘Mulți dintre acești nou-veniți au instalat fântâni pentru a-și uda plantele sau pentru a-și umple piscinele, prelevând astfel apă din pânzele freatice care, altfel, ar alimenta lacul’.

Activistul de mediu Tibor Horanyi, din cadrul Asociației Marilor Lacuri și a Zonelor Umede, atribuie această situație și politicilor care, de zeci de ani, au favorizat drenarea terenurilor și evacuarea apei, în locul reținerii acesteia. ‘Cred că trebuie să ne regândim abordarea’, a spus el, exprimându-și teama că, în caz contrar, lacurile din țară vor dispărea.

Guvernul anterior al naționalistului Viktor Orban a cheltuit 142 de milioane de euro pentru construirea unei academii de caiac pe malul nordic în 2024. Acest centru urma să găzduiască o competiție de canotaj sub egida Federației Internaționale a Sportului Universitar (FISU) în luna august, însă evenimentul a fost relocat.

Echilibru ecologic

Guvernul pro-european al lui Peter Magyar, care a preluat funcția în luna mai, a făcut din refacerea lacului o prioritate, a declarat pentru AFP Viktoria Bogi, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului.

Ea a menționat o nouă reglementare aflată în curs de elaborare, care va aduce un control mai strict pentru extragerea apei. ‘Obiectivul este de a reface sursele naturale de realimentare înainte de a lua în considerare orice intervenție artificială’, a explicat ea.

Mai multe opțiuni sunt luate în considerare, precum deversarea apelor uzate tratate sau construirea unui canal de la Dunăre, situată la aproximativ 15 kilometri distanță.

Totuși, numeroși experți au avertizat că aducerea apei din alte bazine hidrografice ar putea modifica echilibrul ecologic al lacului, care este în mod natural alcalin. Zsombor Boromisza, de la Universitatea de Științe Agricole (MATE), a avertizat împotriva tentației de a lua în calcul realimentarea drept o strategie viabilă atunci când există riscul ca apa să se epuizeze.