Secretizari si desconspirari (de Alexandru Lazescu)

Pentru unii episodul desconspirarii colaborarii lui Dan Voiculescu cu fosta securitate e un punct de cotitura in activitatea CNSAS. Pentru altii, inclusiv pentru cel cu pricina, nu e decit un episod din lupta care contrapune cele doua palate si principalele formatiuni politice romanesti. De fapt ar putea fi si una si alta, amestecat, asa cum sint mai toate lucrurile de pe la noi.

Intimplarea in sine developeaza foarte bine atit forta structurilor care au controlat, si probabil intr-o oarecare masura mai controleaza inca, tara din 1990 incoace, cit si mecanismele de actiune care au protejat pina acum toate piesele grele din fostul angrenaj de putere al regimului comunist

Peste toate avem insa parte si de un comic de zile mari.

Diatribele lansate de Bogdan Ciuca, purtatorul de cuvint al Partidului Conservator, la adresa adversarilor politici ai sefului sau de partid acuzati ca doresc sa blocheze accesul d-lui Voiculescu la functia de vice-prim ministru pentru a sabota programul sau de reforme de teama ca in urma aplicari acestuia conservatorii vor deveni o forta politica mult prea puternica sint parca desprinse din

Caragiale. Dupa cum memorabile ramin si panseurile liderului PC conform caruia tot romanul, cu mic si mare, a colaborat cu sercuritatea asa ca faptul ca si el a semnat la un moment dat note informative nu face decit sa confirme porniri epistolare specific nationale.

Iritarea iesita din comun a lui Dan Voiculescu are bune explicatii. Datorita cadrului legal statuat in Romania decizii de genul celei pe care el presupune ca urmeaza sa o comunice CNSAS incheie definit cariera unui poltician care avind la dispozitie un important trust de presa visa sa devina in fel de Berlusconi autohton.

Consecintele imediate sint cit se poate de neplacute pentru el: demisia din Senat si marginalizarea sa inevitabila pe esicherul politic. Cum Partidul Conservator nu a fost inventat decit pentru a servi ambitiilor sale politice ideea ca prin retragerea sa in plan secund s-ar putea limita cit de cit impactul asupra formatiunii sale nu pare deloc sa-l tenteze.

De aici tot zgomotul si toata agitatie de la sfirsitul saptaminii trecute care in cea mai mare parte a fost un exercitiu de intimidare tintind CNSAS si partenerii din coalitia la guvernare.

Numai ca in ciuda galagiei si suvoiului de amenintari aruncate in stinga si in dreapta marja de actiune a conservatorilor e destul de restrinsa. Sigur, ei pot destrama formal actuala majoritate. Ce vor face insa dupa aceea e mult mai putin clar. In actualul context, cu Traian Basescu la Cotroceni, sansele de a se naste o alta formula de guvernare cu PSD si PC sint practic nule.

Ramin bineinteles alegerile anticipate, o perspectiva si ea deloc apetisanta pentru ca, asa cum arata lucrurile, oricit s-ar stradui Antena 1, Antena 3 si Jurnalul National ele nu au cum sa impinga Partidul Conservator peste bariera de 5% de intrare in Parlament iar dupa „teapa politica” incasata de PSD in 2004 e greu de crezut ca cineva va risca sa mai intre in viitor in combinatie

cu formatiunea condusa de Dan Voiculescu. Asa ca cel mai probabil vom consemna multe vorbe grele dar putine actiuni concrete.

Actuala coalitie de guvernare va ramine formal in functiune, motivul la indemina va fi cel al indatoririi patriotice de a nu periclita aderarea tarii la Uniunea Europeana, dar PC va incerca sa saboteze ori de cite ori va avea ocazia demersurile parlamentare ale partenerilor.

In schimb ne putem astepta la surprize de alt gen, la alte desconspirari de inalt nivel. Dupa ultimele intimplari nimeni dintre cei care au primit asigurari ferme ca dosarele lor de securitate vor ramine secretizate nu mai poate dormi linistit, ceea ce schimba din temelii datele problemei. In culise se vorbeste deja de citiva membri din cabinetul Tariceanu.

Poate e adevarat, poate e vorba doar de o intoxicare. Cert este insa ca vom asista la un fel de goana generala de a demasca colaborarea cu securitatea a adversarilor si mai ales a „partenerilor” politici.

Din aceasta perspectiva, daca CNSAS ca institutie nu reuseste sa gestioneze eficient si riguros procedurile de acces la dosare pericolul ca serviciile secrete sa continue sa controleze, ca si pina acum, agenda publica din acest punct de vedere este real si nelinistitor.

Pentru ca dupa cum se vede „dosarul” a ramas si la 16 ani dupa disparitia regimului comunist o pirghie importanta a jocului politic din Romania.