Șefa FMI: Gândiți-vă la inimaginabil și pregătiți-vă pentru asta

Noul conflict din Orientul Mijlociu pune din nou presiune pe economia globală. Mai multe instalații petroliere și gaziere din regiune au fost afectate, iar traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz — una dintre cele mai importante rute energetice din lume — a scăzut cu aproximativ 90%, a avertizat șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva,într-un discurs susținut la un eveniment economic din Japonia.

Pentru multe economii, în special din Asia, securitatea energetică a devenit din nou o preocupare majoră.

„Dacă acest conflict se prelungește, impactul asupra piețelor, asupra creșterii economice și asupra inflației poate deveni semnificativ”, a avertizat Georgieva.

Datele arată cât de important este acest coridor energetic: aproximativ 20% din petrolul global și din comerțul cu gaz natural lichefiat trece prin Strâmtoarea Ormuz.

Asia depinde în mod special de acest flux: aproape jumătate din importurile sale de petrol și un sfert din importurile de GNL provin din această rută.

Pentru Japonia, dependența este și mai mare: aproape 60% din importurile de petrol și 11% din importurile de gaz natural lichefiat sunt legate de transportul prin Hormuz.

În paralel, prețurile energiei au crescut puternic. Petrolul este cu aproape 50% mai scump decât în decembrie, iar Europa și Asia se confruntă cu creșteri rapide ale prețurilor gazelor.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Ce înseamnă asta pentru economie

Potrivit estimărilor FMI, o creștere de 10% a prețului petrolului — dacă se menține pe durata anului — duce, în medie, la:

o creștere de 0,4 puncte procentuale a inflației globale

o scădere de 0,1–0,2% a producției economice globale

FMI analizează în prezent impactul conflictului asupra economiei mondiale, iar o evaluare detaliată va fi publicată în următorul raport World Economic Outlook.

Chiar dacă actualul conflict se va încheia rapid, șefa FMI avertizează că lumea trebuie să se obișnuiască cu ideea unor șocuri frecvente.

„Dacă acest conflict se termină curând — așa cum sperăm cu toții — un alt șoc va apărea probabil în scurt timp”, a spus Georgieva.

Mesajul ei pentru guverne este simplu: „Gândiți-vă la inimaginabil și pregătiți-vă pentru asta”.

Trei reguli pentru guverne

Într-o lume tot mai instabilă, Georgieva spune că guvernele ar trebui să se concentreze pe trei lucruri pe care le pot controla.

1. Instituții și politici economice solide

Statele trebuie să construiască instituții puternice și reguli economice clare — de la bănci centrale independente până la cadre fiscale credibile.

Acestea ajută economiile să gestioneze șocurile și să valorifice oportunitățile.

Două dintre cele mai puternice forțe care vor remodela economia sunt inteligența artificială și schimbările demografice, spune șefa FMI.

Inteligența artificială poate crește productivitatea, dar va schimba și piața muncii, eliminând unele joburi și creând altele.

În același timp, lumea devine tot mai inegală demografic: unele societăți îmbătrânesc rapid, în timp ce altele au populații tinere în creștere.

2. Rezerve financiare pentru vremuri grele

Al doilea element esențial este existența unor „tampoane” financiare. Pentru firme, acestea permit absorbția șocurilor fără creșteri mari de prețuri.

Pentru guverne, ele oferă spațiu pentru politici anticiclice atunci când economia încetinește.

Din acest motiv, FMI recomandă statelor să își consolideze finanțele publice în perioadele bune, pentru a avea spațiu de intervenție în perioadele dificile.

3. Adaptabilitate

În cele din urmă, într-o lume incertă, capacitatea de adaptare devine esențială.

Companiile se adaptează rapid la schimbările geopolitice și comerciale, reorganizând lanțurile de aprovizionare și fluxurile comerciale.

Guvernele trebuie să fie la fel de agile, spune Georgieva.

Un exemplu este integrarea economică regională. În Uniunea Europeană, aproximativ 60% din comerț are loc între statele membre, în timp ce în ASEAN proporția este de doar 20%.

Potrivit FMI, o integrare comercială mai profundă în Asia ar putea crește PIB-ul regiunii cu aproape 1,8% pe termen lung.