Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a fost pus marți sub acuzare de Secția Militară a DNA pentru complicitate la uzurparea funcției. În prima reacție, el și-a susținut nevinovăția și a spus că momentul însuși ales de DNA e suspect.
- Când aceeași Secție Militară a DNA a trimis în judecată mai mulți șefi din Jandarmeria Română că au trucat un concurs pentru ofițeri dosarul a fost retrimis la Parchet. Motivul? Judecătorii au descoperi un viciu de procedură, după patru ani.
- Un alt caz cunoscut inițial, dar cu deznodământ trecut aproape sub tăcere, este cel dezvăluit de Recorder, cu pilele de la Apele Române.
- În martie, s-a dat sentința în dosarul„Chelnerița de la Apele Române”.
Generalul Vlad Gheorghiță este cercetat de DNA că a emis un ordin pentru ca 20 de studenți admiși la taxă la Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti să treacă la buget prin suplimentarea locurilor, urmând ca trei dintre ei să fie angajați ca ofițeri la MApN.
În unul dintre cazuri este vorba de fiica unui general, studentă la Educație Fizică și Sport, au afirmat surse judiciare pentru HotNews.
Concluzia justiției în cazul de la Apele Române
Reclamate adesea în spațiul public, abuzurile de la angajările sau promovările din sistemul public au dus la declanșarea mai multor anchete. În unele cazuri, procurorii s-au autosesizat în urma investigațiilor din presă.
Cum a fost cel semnalat de Recorder, în care o fostă chelneriță, fără cunoștințe de specialitate, a fost angajată la Apele Române printr-un artificiu: detașarea la cerere. Concluzia justiției?
Directorul care a angajat-o pe fosta chelneriță a fost achitat definitiv de judecători. Și nu a fost singura achitare.
Trei foști șefi din cadrul Apelor Române au fost achitați de justiție în ultimele luni, în dosarele în care erau acuzați de angajări pe bază de carnet de partid, arată datele centralizate de HotNews de pe portalul instanțelor.
Curtea de Apel Bacău: Nevinovați
Luna trecută, Curtea de Apel Bacău l-a găsit nevinovat pe fostului șef al Resurselor Umane al Administrației Bazinale de Ape Siret-Bacău, Ioan Tanasă, acuzat că ar fi parafat angajarea nelegală a doi liberali: Marius Nechita (fost consilier județean PNL) la conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamț, și Andrei Rîznic (fost consilier local PNL), la conducerea Sistemului Hidrotehnic Independent Pașcani.
Angajările fuseseră făcute deși nu îndeplineau cerințele de vechime și experiență necesare pentru ocuparea acelor funcții.
Toți trei au fost trimiși în judecată, însă la finalul procesului judecătorii au decis că nu au încălcat o lege, așa cum este încadrarea juridică în cazul abuzului în serviciu, ci doar un regulament, motiv pentru care nu pot fi condamnați.
„Curtea Constituțională a arătat că sintagma „act prevăzut de lege” implică atât obligația funcționarului de a acționa – sens în care trebuie să reglementeze atribuțiile de serviciu (inclusiv limitele în care acestea se exercită), cât și condițiile în care acesta a acționat – sens în care legea trebuie să reglementeze condițiile de fond și formă ori procedura de emitere a actului pe care funcționarul trebuia să-l îndeplinească”, a reținut judecătorul Curții de Apel Bacău în hotărârea din 21 mai prin care cei trei au fost achitați. Decizia este definitivă.
„Prevederile contractului colectiv de muncă valabil la nivelul Administrației Naționale Apele Române nu sunt dispoziţii legale – cu caracter de legislaţie secundară care completează norma din legislaţia primară, ele stabilesc atribuţiile, nu doar detaliază”, a conchis judecătorul.
Dosarul „Chelnerița de la Apele Române”
Petru Avram, fostul director ABA Prut, a fost și el găsit nevinovat în dosarul în care a fost acuzat de angajări nelegale. Ancheta, declanșată urma investigației Recorder, a fost trașată definitiv în justiție în luna martie a acestui an.
Fostul director, Petru Avram a fost trimis în judecată împreună cu conducerea unei primării din județul Suceava, care a intermediat angajarea tinerei pentru un post de administrator, pentru ca a doua zi aceasta să fie detașată la ABA Prut.
Și în cazul directorului Petru Avram, judecătorii au dispus achitarea, motivând că acesta nu a încălcat vreo lege. În schimb, au fost găsiți vinovați primarul, viceprimarul și secretara comunei Vatra Moldoviței pentru că au girat „o angajare pur formală, menită doar să asigure condițiile detașării”, au reținut judecătorii Curții de Apel Iași în hotărârea pronunțată în 2 martie.
Astfel, primarul comunei Vatra Moldoviței, Virgil Saghin și viceprimar Gabriel Niga, au fost condamnați la câte trei ani de închisoare, cu executarea în regim de detenție, iar secretara comunei, Ana Boca, a primit trei ani cu suspendare.
Achitarea șefului ABA Timiș
Al treilea șef din Apele Române trimis în judecată pentru angajări nelegale a fost Caius Marius Parpală, fostul director ABA Banat. Schema este identică celei de la Bacău. Parpală a fost acuzat că a demis șefii Serviciilor de Gospodărire a Apelor din Timiș și Caraș-Severin, înlocuindu-i cu persoane necalificate pentru funcțiile respective, numirile fiind dictate de intervenții politice.
În 31 martie 2026, Tribunalul Timiș a decis achitarea lui Parpală, chiar dacă a admis că motivul angajărilor l-a reprezentat apartenența politică. Judecătorul și-a motivat achitarea spunând că directorul nu încălcase o lege, așa cum a reglementat Curtea Constituțională abuzul în serviciu, ci doar regulamente interne.
„Instanța reține că nu a fost identificată o normă de legislație primară încălcată de inculpat, că obligația invocată de acuzare are izvor contractual și că nu este întrunit elementul material al infracțiunii. A extinde sfera abuzului în serviciu dincolo de limitele stabilite prin jurisprudența constituțională ar echivala cu o aplicare imprevizibilă a legii penale și cu transformarea acesteia într-un instrument de sancționare generală a disfuncționalităților administrative”, a reținut judecătorul Tribunalului Timiș în hotărârea pronunțată pe 31 martie.
DNA a contestat decizia, în prezent dosarul aflându-se la Curtea de Apel Timișoara.
Restituire în dosarul promovărilor de la Jandarmeria Română
În 2021, DNA anunța trimiterea în judecată a mai mulți șefi din Jandarmeria Română, acuzați că au fraudat concursurile organizate la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române pentru ocuparea unor funcții de ofițer.
Dosarul a fost instrumentat de Secția Militară a DNA, cea care investighează și cazul generalului Vlad Gheorghiță.
Opt inculpați au fost trimis în judecată printre care: Radu Gabriel Todoran, șef al Direcției Resurse Umane al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Marian Corcodel, fostul comandant al Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei (BADJ), Petruț Daniel Rușanu, șeful Inspectoratului Județean de Jandarmi Giurgiu, Valerică Guriță, șeful Inspectoratului de Jandarmi Județean (I.J.J.) Vaslui, Călin Viorel Lefter, căpitan în cadrul Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei Române, și alte patru jandarmi din Giurgiu.
Judecătorii au apreciat că probele au fost administrate neloial
Procurorii acuzau că gruparea organizată la nivelul Jandarmeriei Române avea stabilit un preț pentru un post de ofițer: 6.000 de euro. Subofițerii care își doreau să ajungă ofițeri plăteau această sumă și primeau subiectele de concurs în avans.
Patru ani a stat dosarul la Tribunalul București și Curtea de Apel București în procedura camerei preliminare. „Filtrul” a cărui durată nu ar trebui să depășească 60 de zile, potrivit Codului de procedură penală, are rolul de a stabili dacă ancheta procurorilor este una corectă din punct de vedere procedural.
În cazul de față, Curtea de Apel București a stabilit, anul trecut, șefilor din Jandarmerie, inculpați în cazul de față, li s-a adus la cunoștință prea târziu calitatea din dosar.
Judecătorii au apreciat că probele au fost administrate neloial.
Instanța a criticat procurorul că tergiversat cercetarea in rem (pe faptă), deși existau suficiente indicii să dispună cercetarea in personam.
Curtea de Apel București a a decis anularea tuturor probelor administrate de la data la care procurorii puteau începe cercetările in personam, dar nu au făcut-o. Practic, toate probele care susțineau acuzarea parchetului au fost declarate nule.
„Curtea constată că, prin motivele scrise sau exclusiv în cadrul dezbaterilor, contestatorii inculpați au invocat încălcarea dreptului la apărare prin neaducerea la cunoștință, de îndată, a acuzației penale. Curtea constată că această critică este una îndreptățită”, se arată în motivarea Curții de Apel București.
Dosarul, rămas fără probe, a fost restituit la DNA.
Angajările nelegale care i-au adus închisoarea lui Liviu Dragnea
Cel mai cunoscut caz de inculpare pentru angajări nelegale este cel al fostului președinte al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea. Fost ministru și președinte al Camerei Deputaților, Dragnea a fost condamnat definitiv, în 2019, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
Două femei au fost angajate la DGASPC Teleorman, însă niciuna dintre ele nu s-a prezentat la locul de muncă, în realitate desfășurându-și activitatea la sediul Organizaţiei PSD Teleorman. Dragnea era la acea vreme președintele Consiliului Județean Teleorman și a dispus directoarei DGASPC să le angajeze pe cele două femei.
În motivarea deciziei de condamnare, instanța supremă l-a acuzat pe Liviu Dragnea că „a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnități publice deţinute”.
