Șeful Statului Major francez provoacă un val de furie după o afirmație legată de copiii francezilor

O polemică a izbucnit în Franța în momentul în care președintele Emmanuel Macron urma să prezinte un plan privind serviciul militar voluntar remunerat, menit să consolideze forțele armate împotriva amenințării din partea Rusiei, potrivit The New York Times.

Franța, ale cărei relații cu Rusia se află într-un moment dificil, a făcut eforturi concertate pentru a-și convinge cetățenii că trebuie să fie pregătiți pentru război. Însă avertismentul noului șef al armatei franceze, potrivit căruia țara trebuie să accepte posibila pierdere a copiilor săi, a atins un punct sensibil, scrie NYT.

Șeful armatei, generalul Fabien Mandon, care a preluat funcția de șef de stat major în septembrie, le-a spus primarilor din toată Franța, reuniți la Paris săptămâna trecută, că trebuie să devină mesagerii unei noi hotărâri franceze pe un continent european instabil.

El a afirmat că este necesar „spiritul care acceptă că va trebui să suferim pentru a proteja ceea ce suntem”. Dacă Franța „ezită pentru că nu suntem pregătiți să acceptăm pierderea copiilor noștri”, atunci „suntem, într-adevăr, în pericol”, a afirmat generalul Mondon, într-o discuție cu primarii, evocând amenințarea crescândă din partea Rusiei de la invazia sa pe scară largă a Ucrainei în 2022.

A comis o „eroare”

Declaraţia șefului Statului Major al Forţelor Armate Franceze a stârnit o polemică aprinsă pe scena politică de la Paris. 

„Nu sunt suficiente cele 51.000 de monumente dedicate eroilor căzuți în război din comunitățile noastre?”, a întrebat Fabien Roussel, liderul Partidului Comunist și primarul orașului Saint-Amand-les-Eaux, care a participat la adunare. „Da apărării naționale, nu campaniei pentru război.”

Sébastien Chenu, deputat al partidului de extremă dreapta Raliul Național, a declarat că generalul Mandon nu era în măsură să se pronunțe cu privire la pierderea copiilor Franței și că a comis o „eroare”.

Raphaël Glucksmann, liderul partidului de centru-stânga Public Square, a fost singura voce din stânga care s-a ridicat în sprijinul generalului Mandon. „Protestele împotriva șefului Statului Major al Forțelor Armate au evidențiat puterea negării și spiritul de capitulare din cadrul clasei politice franceze”, a scris el pe X. „Franța merită mai mult decât această adunătură de struți”.

Planul lui Macron privind serviciul militar

Polemica a izbucnit în contextul în care se așteaptă ca președintele Emmanuel Macron să prezinte un plan privind serviciul militar voluntar remunerat, menit să completeze armata permanentă, în timpul unei vizite joi la Brigada 27 Infanterie Montană din Varces, în sud-estul Franței.

Programul ar viza tinerii care sunt dispuși să servească în armată pentru o perioadă limitată, dar nu sunt pregătiți pentru înrolare. Speranța este de a consolida forțele armate împotriva amenințării din partea Rusiei.

O declarație făcută luni de către biroul președintelui a afirmat: „Cu această ocazie, președintele Republicii va reafirma importanța pregătirii națiunii și a forței sale morale pentru a face față amenințărilor crescânde”.

Franța a petrecut o mare parte a secolului XXI bucurându-se de pacea care a rezultat din sfârșitul Războiului Rece, pentru ca mai târziu să se trezească la realitatea riscului militar.

Nu este clar exact ce noi măsuri militare sunt luate în considerare în planul lui Macron, dar recrutarea obligatorie, pe care țara a eliminat-o în 1997, nu se numără printre acestea. Forțele armate franceze numără în prezent aproximativ 200.000 de militari activi și aproximativ 40.000 de rezerviști.

Un sondaj realizat în martie de Institutul Elabe a arătat că 64% dintre francezi se tem că războiul ar putea ajunge în Franța, dar încă se simt departe de realitatea războiului.

Sursa foto: Dreamstime.com