Semnal de răcire a consumului: vânzările din comerț au scăzut în septembrie. De ce e important acest lucru

După o vară cu inflație ridicată, comerțul cu amănuntul – principalul barometru al consumului intern – dă primele semne de oboseală.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INSSE), în luna septembrie 2025 vânzările au scăzut cu 2% față de aceeași lună din 2024. Pe scurt, românii au cumpărat mai puțin decât anul trecut.

Alimentele, principalul motor care încetinește

Scăderea a fost determinată în primul rând de vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, care au coborât cu -5% față de septembrie 2024. În schimb, vânzările de produse nealimentare au scăzut ușor, cu -0,9%, iar comerțul cu carburanți a crescut modest, cu +0,7%.

La nivelul întregului an, în perioada ianuarie–septembrie 2025, comerțul cu amănuntul a crescut doar cu 1,6% în termeni nominali – semn al unei moderații clare a consumului după doi ani de expansiune susținută.

De ce e important indicatorul privind vânzările din comerț

Vânzările din comerțul cu amănuntul sunt cel mai bun indicator de frecvență lunară al consumului privat, componentă care reprezintă peste 60% din PIB-ul României.

Atunci când creșterea comerțului încetinește sau scade, înseamnă că motoarele economiei bazate pe consum își pierd din viteză.

Pentru economie, acest indicator este echivalentul unui termometru de încredere:

• arată cum se simt gospodăriile în raport cu prețurile și veniturile;

• semnalează anticipat cum va evolua PIB-ul pe trimestrul III–IV;

• influențează deciziile de politică monetară ale BNR, care evaluează dacă presiunile inflaționiste se temperează sau nu.

Cu alte cuvinte, un comerț lent semnalează o economie care gâfâie.

Ce spun datele din spatele cifrelor

INS notează că, față de luna august 2025, vânzările totale au scăzut cu 0,5% (serie brută), dar, ajustat sezonier, au crescut cu 1,3% – o variație normală după sezonul de vară, când turismul și consumul alimentar ating vârful.

Structura arată însă o schimbare de comportament:

alimentele – în scădere puternică (-6,7% față de august),

nealimentarele – în creștere (+4,1%),

carburanții – ușor pozitivi (+0,3%).

Această dinamică sugerează că familiile reduc cheltuielile de bază, dar mențin consumul de bunuri de folosință mai lungă sau de confort, ceea ce confirmă un model de adaptare post-inflaționistă: oamenii cumpără mai rar, dar mai selectiv.

De ce ar trebui să ne pese

Comerțul cu amănuntul este unul dintre primii indicatori care se mișcă atunci când economia se schimbă de ritm.
O scădere constantă a vânzărilor semnalează că:

• populația devine mai prudentă și începe să economisească mai mult;

• firmele din retail și FMCG vor resimți presiune pe marje și pe investiții;

• iar BNR poate avea argumente suplimentare pentru a menține dobânzile ridicate, tocmai pentru a tempera inflația printr-un consum mai redus.

Pe termen scurt, încetinirea comerțului nu este semnalul pentru o criză, ci o răcire normală după ani de creșteri bazate pe consum și pe bani ieftini. Dar pe termen lung, dacă această tendință persistă, ea poate arăta o pierdere de tracțiune a economiei interne, într-un context în care exporturile nu reușesc să preia ștafeta.