Senatul României accelerează restaurația nedemocratică, încurajat de tăcerea complice a Președintelui Iohannis

România intră într-o perioadă mai întunecată ca niciodată pentru statul de drept. Senatul României se pregătește să ne restrângă prin lege drepturile și democrația, prin două proiecte pe care urmează să le voteze în plen săptămâna aceasta.

Primul este inițiativa PNL-PSD care limitează dreptul ONG-urilor de a acționa în justiție abuzurile pe care le observă. Pare o inițiativă făcută mănușă pentru dezvoltatorii imobiliari, având în vedere conflictele din ultima vreme din București. Însă e mai mult decât atât.

Parlamentarii au găsit cum să desăvârșească protecția „afacerilor” făcute ilegal în orice domeniu care afectează interesul public și al cetățenilor și pe care corupția sau indiferența autorităților nu le protejează suficient de mânia oamenilor. A oamenilor care nu mai pot respira din cauza poluării, a oamenilor care nu mai au soare în casă din cauza construcțiilor ilegale, a oamenilor care nu mai au păduri și râuri pentru că sunt tocate în mașina de partid care alimentează partidele și politicienii.

Intimidare și restrângerea accesului la justiție

„Protecția” pe care o oferă senatorilor afaceriștilor murdari și instituțiilor abuzive este prin intimidarea cetățenilor revoltați și prin limitarea drepturilor lor de a acționa pentru a-și proteja interesele:

1. Cetățenii trebuie să-și fi făcut asociația cu doi ani înainte de apariția problemei pentru care vor să sesizeze instanța, iar asociația trebuie să fi avut activitate în mod continuu în această perioadă, pentru a avea dreptul la acțiune în justiție.
2. O asociație poate depune cereri în justiție, inclusiv pentru controlul de legalitate al unor acte administrative, doar dacă domeniul corespunde scopului și obiectivelor organizației prevăzute în statut.
3. Asociația trebuie să depună garanție de 1% din valoarea investiției, până la limita de 10.000 de euro. Ce ONG credeți că are 10.000 de euro în conturi pentru a-i depune garanție?
4. Dacă asociația pierde procesul, membrii consiliului director plătesc despăgubiri, fără să existe vreo limită, în solidar cu asociația. Ca să se învețe minte să mai protesteze.
5. Dacă un cetățean a făcut parte dintr-o asociație dizolvată, nu mai are dreptul să mai facă parte din consiliul director al altei asociații timp de 5 ani.
6. Asociațiile sunt obligate să creeze registre cu redirecționările de taxe din partea cetățenilor și ale companiilor pe care să le pună la dispoziția publicului, conform Legii 544. Informațiile acestea le are ANAF. Dacă nu au aceste registre, ONG-urile se desființează!

Legea 544 se referă la instituții publice, nu la ONG-uri și companii, iar în general autoritățile nu o respectă. ANAF ar trebui să dea publicității în mod transparent cum sunt redirecționați banii din taxe. Ar fi un excelent exercițiu de analiză a comportamentului civic al cetățenilor și ar fi un excelent exercițiu de date deschise. Și poate așa s-ar și responsabiliza să nu mai întârzie transmiterea banilor în conturile ONG-urilor. Dar nu, senatorii încarcă cu noi sarcini birocratice ONG-urile, care oricum nu au resurse.

Alianța Puterii împotriva Cetățenilor

Raportul cu care proiectul a fost aprobat de Comisia Juridică și va intra în plen este aici.

Oroarea a fost inițiată de un număr impresionant de mare de senatoriPNL și PSD: Daniel Fenechiu – PNL, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş – PNL; Roberta Anastase – PNL, Viorel-Riceard Badea – PNL , Claudia-Mihaela Banu – PNL, Dănuţ Bica – PNL, Iulian-Mihail Bîca – PNL, Florian-Dorel Bodog – PSD, Septimiu-Sebastian Bourceanu – PNL, Liviu Brătescu – PNL, Sorin-Ioan Bumb – PNL, Robert-Marius Cazanciuc – PSD, Ioan-Cristian Chirteş – PNL, Titus Corlăţean – PSD, Ioan Cristina – PNL, Alexandru-Răzvan Cuc – PSD, Vasile Dîncu – PSD, Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher – PNL, Virgil Guran – PSD, Matei Constantin-Bogdan – PSD, Patricia Simina Arina Moș -PNL, Nicolae Neagu – PNL, Ştefan-Radu Oprea – PSD, Ciprian Pandea – PNL, Eugen Pîrvulescu – PNL, Vlad-Mircea Pufu – PNL, George Scarlat – PNL, Eugen Nazare Ţapu – PNL, Marius-Gheorghe Toanchină – PSD, Marcel Vela – PNL, Mihail Veştea – PNL, Sorin Vlaşin – PSD. Societatea civilă a protestat constant, dar senatorii au ignorat toate argumentele.

Acest proiect de lege lovește în cetățeni, în drepturile lor fundamentale. Și nu este singurul demers făcut de politicieni pentru a-și consolida puterea asupra societății. Este unul care subminează societatea civilă și atacă dreptul la asociere.

Cetățenii și un mecanism European pentru un stat de drept care nu-i impresionează pe cavalerii iliberalismului

Baza democrației este tocmai cetățeanul, cu drepturile și libertățile lui. Cetățeanul care se asociază cu alții care au aceleași opinii și valori și acționează pentru a și le apăra. Da, asta înseamnă că uneori cetățenii, organizați în asociații, intră în coliziune cu acțiunile unor instituții, cu interesele unor business-uri – mai mult sau mai puțin legale și corecte – și ale politicienilor.

Este legitim.Este dreptul cetățenilor să se apere.

Este dreptul și responsabilitatea cetățenilor să se implice în comunitate, să o facă să fie mai bună.

Este și un criteriu pentru măsurarea funcționării democrației. O democrație în care cetățenii se implică este o democrație vie.

Democrațiile din vest încurajează această participare prin delegarea a cât mai multă putere către cetățeni, prin proiecte co-participative.

Democrația nu constă doar într-un vot dat o dată la 4 ani. Cetățenii nu își dau demisia din poziția lor de cetățeni în clipa în care au dat votul. Nu renunță la tot și nu transferă puterea absolută niciunui politician prin vot. Nici măcar președintelui statului. Votul reprezintă un mandat limitat la un program electoral. Cu excepția AUR, care este un partid declarat legionaroid și anti-democratic, niciun partid din Parlament nu a câștigat voturi spunându-le cetățenilor: „O să rezolv problemele luându-vă drepturile pe care le aveți și mințindu-vă pe banii voștri”!

Funcționarea democrației depinde de funcționarea unor mecanisme de control care să împiedice abuzul puterii politice și financiare. O parte esențială din aceste mecanisme ar trebui să fie la nivelul instituțiilor, cum ar fi Justiția sau organismele de control. Doar că la noi instituțiile sunt adesea subjugate politic și/ sau conduse de incompetenți fără coloană vertebrală.

În aceste condiții, cetățeanul rămâne ultima redută pentru apărarea democrației din România. Iar cetățenii se organizează în cadrul și în jurul unor organizații neguvernamentale, ca alternativă la organizațiile politice. De aceea acțiunea senatorilor este un atac direct la adresa cetățenilor.

Din perspectiva europeană, trebuie spus că societatea civilă este unul din criteriile care sunt măsurate de Comisia Europeană în cadrul mecanismului privind statul de drept, creat pentru a proteja democrația în țările membre. Dacă atât de mult le pasă senatorilor de Mecanismul European privind Statul de Drept, atunci:

1. fie Comisia chiar este considerată foarte slabă de către acești iliberali convinși
2. fie chiar este foarte slabă sau instrumentele create sunt ineficiente pentru a împiedica subminarea statului de drept din interior
3. fie Bruxelles-ul trebuie să tragă mai repede semnalul de alarmă legat de accesul la fondurile europene.

Relația confidențială dintre avocat și client – de la drept, la instrument de lucru pentru SRI

Apoi, alt proiect de lege care urmează să fie votat de Senat reglementează ca relația dintre avocat și client să se deruleze digital pe o platformă deținută UNBR și pentru care SRI și STS să poată asigura servicii de securitate cibernetică. Obsesia serviciilor secrete din România de a controla tot a ajuns la un nivel paroxistic în ultimii ani.

Relația dintre client și avocat este confidențială și ține de dreptul la apărare și de prezumția de nevinovăție.

Cum poți să ai încredere în SRI, un serviciu secret, care își desfășoară acțiunile în umbră și în afara controlului civil – în ciuda normelor specifice democrațiilor consolidate – și care este în schimb controlat politic?

Dar oare parlamentarii, care au și ei din când în când dosare penale, nu s-au gândit cum le va fi să discute cu avocații pe o platformă deținută de SRI? Chiar se autosabotează? Sau proiectul e împins în față tocmai de oamenii controlați de SRI din Parlamentul României?

Însă dincolo de parlamentari, și prin acest proiect cine pierde sunt cetățenii României.

Restaurația are loc sub ochii noștri, cu complicitatea Președintelui Iohannis

Restaurația este pe val în România. Se folosește de mecanismele statului de drept, de digitalizare, de fondurile europene și de practicile predate de Kremlin pentru a desăvârși controlul asupra cetățenilor și a societății, într-un stat iliberal.

Este oblăduită de tăcerea maladivă a Președintelui României, care ar fi putut interveni pentru media între părți și a domoli, astfel, elanul nedemocratic al parlamentarilor, în faza de negocieri și de discuții cu societatea civilă.

Cine se amăgește că un eventual veto prezidențial va rezolva problema, greșește. Dacă un astfel de veto are loc și Parlamentul acceptă obiecțiile lui, atunci va fi doar o regrupare, pentru că vor fi cedat un pic, vor fi amânat un pic, obligați de o reacție dură din societate, de la Bruxelles și de la partenerii externi.

Problema de fond va rămâne, însă. Vor încerca din nou. Date fiind atribuțiile sale constituționale, președintele Iohannis ar fi trebuit să intervină și să apere statul de drept, utilizând mecanismele pe care le are la dispoziție, încă din faza de idee. Sau și mai bine, ar fi trebuit să le spună să se potolească cu atacul la statul de drept. Dar nu-i așa, puterea corupe în mod absolut și cei care au puterea vor mereu mai multă putere.

Măcar noi să nu tăcem.

*Erată: Articolul a fost corectat, cu privire la cine ar fi deținut platforma destinată avocaților. Varianta inițială atribuia platforma SRI. În realitate, proiectul de lege prevede ca SRI și STS că pot să asigure serviciile de securitate cibernetică, în timp ce platforma ar aparține UNBR. Problema de fond rămâne

Comenteaza pe Contributors.ro