Sezonul enterocolitelor: de ce sunt mai frecvente vara și cum ne protejăm?

​În sezonul cald, pe lângă patologia determinată de înțepăturile de insecte (capușă, păianjen, țântar, purici etc.), insecte care pot transmite boli grave infecto-contagioase, o alta patologie importantă în aceasta perioadă este reprezentata de enterocolita acută. Enterocolitele sunt mai frecvente în sezonul cald, fiind în strânsă legătură cu temperaturile ridicate.

Enterocolita reprezintă inflamația mucoaselor intestinului subțire si a colonolui, cauzată de agenți infecțioși bacterieni, virali, paraziți sau fungici. Acești agenți patogeni ajung în lumenul digestiv prin ingestia alimentelor infectate sau prin transmitere interumană. Diareea moderată sau severă reprezintă principala manifestare la care se adaugă inapetența, senzația de greață, durerile abdominale și astenia fizică. Evoluția în general este autolimitată, formele severe de boală fiind caracteristice vâstelor extreme (sugari șivarstnici), la care boala poate evolua spre sindrom de deshidratare acută severă și dezechilibre hidro-electrolitice.

Cum ne putem proteja de enterocolită în această perioadă? Câteva sfaturi de la dr. Florin Roșu, medic primar ATI, directorul Spitalului de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva din Iași.

Dr. Florin Roșu / Foto: Arhiva personală

Prevenirea enterocolitei se poate face prin respectarea următoarelor reguli generale:

• evitarea preparării alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care nu se pot asigura condițiile de temperaturănecesare păstrării alimentelor preparate;

• în cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade Celsius;

• evitarea contactului între alimentele nepreparate și cele preparate;

• spălarea atentă a recipientelor în care se realizează prepararea alimentelor, înainte de fiecare masă;

• spălarea repetată a mâinilor, înainte de masă și după utilizarea toaletei;

• evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă vreo leziune sau infecție (panaritiu) la nivelul mâinilor/degetelor – în cazul în care acest lucru nu este posibil, trebuie folosit un pansament steril care să izoleze complet leziunea/infecția de exterior și se dublează cu o mănușă de protecție;

• spalarea atentă a fructelor, zarzavaturilor și verdețurilor înainte de consumarea lor;

• păstrarea in condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor;

• evitarea oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte sau animale;

• folosirea doar a surselor de apă potabilă pentru preparea alimentelor și consumul uman – o atenție deosebită trebuie acordată apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii;

• fierberea apei este obligatorie, în cazul în care există îndoieli asupra calității surselor de apă potabile ce sunt folosite pentru consumul uman și prepararea alimentelor;

• evitarea consumării alimentelor vândute de comercianții ambulanți care își desfașoară activitatea în spații special amenajate, alimente precum înghețata, prăjituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc.;

• fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat.