Sfantul Vasile, considerat "pazitorul de duhuri rele", este sarbatorit astazi. Obiceiuri si traditii

Anul Nou incepe cu sarbatoarea Sfantului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanti parinti ai Bisericii Ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini, considerat „pazitor de duhuri rele”. In ziua de Sfantul Vasile cel Mare este bine sa versi vin pe masa, sa spargi un pahar alb, sa rastorni cutia de chibrituri sau sa dai de pomana unui om sarac, ca sa ai noroc tot anul. Traditia populara mai spune ca ai noroc daca prima persoana care intra in casa de 1 ianuarie este barbat, potrivitnews.ro.

Sfantul Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanti parinti ai Bisericii Ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini. S-a nascut in Pont in jurul anului 329 si a murit in Cezarea in ziua de 1 ianuarie 379. Provenea dintr-o familie crestina binecunoscuta – tatal sau, Sfantul Vasile cel Batran, a fost un renumit invatator in Pont, iar sora sa, Macrina, si fratele sau, Grigore din Nyssa, au devenit de asemenea sfinti.

Sfantul Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol si la Atena, remarcandu-se inca de tanar prin profunde cunostinte in filosofie, astronomie, geometrie, medicina si retorica. Sub influenta sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult de biserica, iar episcopul Cezareii, care il aprecia deosebit de mult, il incurajeaza sa accepte o slujba bisericeasca. In cautarea cailor spre perfectiune, Vasile viziteaza multe manastiri din Egipt, Siria, Palestina si Mesopotamia.

La intoarcerea in Pont, el infiinteaza o manastire pe malul Irisului. Scrierile sale din acea perioada pun bazele vietii monahale sistematice si de aceea Sfantul Vasile este considerat parintele monahismului oriental. In anul 370, Sfantul Vasile este ales episcop al Cezareii. In aceasta inalta functie, el era totodata Mitropolit al Cappadociei si Exarh al Pontului, autoritatea sa intinzandu-se intre Balcani, Mediterana, Marea Egee si pana la Eufrat.

El a depus eforturi sustinute pentru organizarea bisericii si a luptat pentru drepturile clerului, totodata punand un mare accent pe temeinica pregatire canonica si spirituala a preotilor. O mare atentie a acordat Sfantul Vasile saracilor si celor oprimati, initiind nenumarate acte de caritate. Dragostea sa fata de semeni s-a concretizat mai ales in asezamantul filantropic, numit de credinciosi Vasiliada.

Acest asezamant a fost construit la marginea Cezareei. Aici au fost adunati cei infometati si abandonati, spre a fi hraniti. Potrivit cercetatorilor, fiecare boala isi avea rezervata cladirea si personalul necesar pentru ingrijire. Sfantul Vasile moare in anul 379, iar la inmormantarea sa participa un mare numar de crestini, evrei, pagani, localnici si straini, ca dovada a popularitatii sale. Scrierile sale au o mare importanta teologica si au fost traduse pe tot globul.

Sfantul Vasile a scris cateva carti impotriva lui Eunomius si a arianismului in general, in care apara teza Trinitatii. In „De Spiritu Sancto”, Sf. Vasile trateaza chestiunea Sfantului Duh si combate anumite miscari din Macedonia care negau existenta Duhului Sfant. El a scris de asemenea un mare numar de lucrari exegetice despre Psalmi, Isaia si Iov, 24 de predici si a tinut multe discursuri. Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie si 366 de epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice.

Numele Vasile este foarte raspandit in toata lumea crestina. Acesta provine din grecescul „basileios”, care la randul lui inseamna „rege”, „imparat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius.

Obiceiuri si traditii

Exista multe obiceiuri si superstitii legate de prima zi din noul an, in care se sarbatoreste Sfantul Vasile cel Mare. Sfantul Vasile, perceput de unii drept primul petrecaret, numele lui fiind considerat de altii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este aparatorul crestinilor, „pazitor de duhurile rele￢, astfel ca prima zi a anului a ajuns sa fie considerata un moment propice pentru desfasurarea practicilor magice.

In ziua de Sfantului Vasile cel Mare e bine sa versi vin pe masa, sa spargi un pahar alb, sa rastorni cutia de chibrituri sau sa dai de pomana unui om sarac, ca sa ai noroc tot anul. Daca in ziua de Sfantul Vasile, dupa ce te speli pe fata, te stergi cu un prosop in care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat si sanatos in tot anul. Totodata, daca dormi de Sfantul Vasile, risti sa fii lenes tot anul.

In traditia populara se spune ca aduce noroc daca prima persoana care intra in casa de 1 ianuarie este barbat. Se mai spune ca, in ziua de Anul Nou, orice familie trebuie sa fiarba un cap de porc, pentru a avea un an bogat. Un alt obicei este ca, pe nemancate, fiecare om sa ia in mana unealta cu care lucreaza in timpul anului si s-o manuiasca de trei ori, pentru un mai mare spor la lucru in noul an.

Tot in ziua de Sfantul Vasile se spune ca e bine sa se bea mult vin, pentru ca atat cat vom bea, tot asa vom avea si sange in obraji. Alte superstitii sunt legate de vreme. Conform traditiei populare, cum e ziua de Anul Nou, asa va fi tot anul: daca ninge, va fi un an imbelsugat, iar daca e senin, oamenii vor fi sanatosi tot restul anului. Traditia populara mai spune ca de Anul Nou se innoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, in prima zi din an, sa-si pun un gand bun, ca sa le mearga bine tot anul.

La trecerea dintre ani si pe 1 ianuarie copiii obisnuiesc sa mearga cu sorcova din casa in casa, pentru a le ura oamenilor bogatie si sanatate. Desi sorcova era confectionata, la inceput, din ramurele de pomi fructiferi sau din trandafiri, in prezent, ea este facuta din hartie colorata si beteala. „Semanatul”, „Plugusorul”, „Plugul cel Mare” sau „Vasilica” sunt alte texte cu care se ureaza in prima zi din an.

Astfel, exista obiceiul sa se colinde cu o capatana de porc impodobita cu panglici si margele, traditie numita „Colindul cu Vasilica”. Dupa terminarea colindatului, acestia se strang la o carciuma, iar mai tarziu gatesc capatana. La tara exista obiceiul dezlegarii anului, cand tinerii colinda prin sat si fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune ca asa sunt alungate duhurile rele. Tot la tara, fetele nemaritate obisnuiesc sa construiasca punti din doua crengute de mar dulce, de care leaga busuioc, o para de argint cu fir de ata rosu, un inel, o batista si un sir de margele, pentru vedea cum va fi alesul.

Astfel, daca puntea este plina de bruma, fata se va casatori cu un barbat bogat, iar daca puntea nu are bruma, atunci se va casatori cu unul sarac. Se spune ca Sfantul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu sa ii dea o zi, astfel ca i s-a dat prima zi din an. Fericit, Sfantul Vasile a legat o crenguta de busuioc la toarta unui clopotel si i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea exista obiceiul de a ura de 1 ianuarie.

documentar news.ro