Sfântul Andrei, ocrotitorul României: 30 noiembrie este zi liberă. Tradiții și obiceiuri de Sf. Andrei

Peste 850.000 de români poartă numele Sfântului Andrei, pe care creștin-ortodocșii îl sărbătoresc, vineri, 30 noiembrie. Sf. Andrei este considerat apostolul românilor, numeroase mănăstiri și biserici luându-l ca ocrotitor. Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă și este zi liberă în România.

În 1995, Sinodul BOR a decis ca ziua Sf. Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul ortodox, iar în 1997 a fost proclamat Ocrotitorul României. În 2001, ziua a devenit sărbătoare națională bisericească. Sfântul Apostol Andrei este și ocrotitorul Catedralei Mântuirii Neamului, acesta fiind al doilea hram după cel al Înălțării Domnului.

Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, si Patriarhul Daniel vor oficia vineri Liturghia la hramul secundar al Catedralei Naţionale, dedicat Sfântului Apostol Andrei.

Sf. Andrei, cel Întâi Chemat, a fost originar din Betsaida, oraş de pe ţărmul vestic al lacului Ghenizaret – Galileea, şi a fost fratele lui Petru, fiind amândoi fiii pescarului Iona. Potrivit scrierilor, Sfântului Andrei i-au fost încredințate spre evanghelizare ținuturile din regiunea Mării Negre, acesta predicând atât în sudul Basarabiei, cât și în Sciția Mică, Dobrogea de astăzi.

În Evanghelii, Sfântul Andrei mai este menţionat doar de două ori: la înmulţirea pâinilor, dincolo de Marea Galileii, când el a înştiinţat pe Mântuitorul că acolo, în mulţime, era un băiat care avea cinci pâini de orz şi doi peşti, iar a doua oară, după învierea lui Lazăr, când, împreună cu Filip, l-a înştiinţat pe Iisus că nişte elini, veniţi în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paştelui iudaic, voiau să-l vadă.

În România se află peştera Sfântului Andrei, aceasta fiind cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul țării noastre, și considerată Bethleemul creştinismului românesc. Peștera Sf. Andrei se află într-o poiană din pădurea Migilet, din marginea localităţii Ion Corvin, judeţul Constanța, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani.

Prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 și de Camera Deputaților în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin Decretul nr. 517/20 iulie 2012 al președintelui României, ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Potrivit datelor MAI, 453.849 de bărbați au numele de Andrei, iar 405.585 de femei se numesc Andreea.

Moaștele Sf. Andrei au fost aduse pentru prima dată în țara noastră la Iași, în anul 1996.

Tradiții de Sf. Andrei

Ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dintre momentele în care bariera dintre văzut și nevăzut se ridică. „Andreiu’ cap de iarnă”, cum îi spun bucovinenii, permite astfel interferența planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existența oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească.

Se crede că în această noapte „umblă strigoii” să fure „mâna vacilor”, „mințile oamenilor” și „rodul livezilor”. Împotriva acestor primejdii, țăranul român folosește usturoiul. În egală măsură, casă, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, ca să alunge duhurilor rele la oameni și animale.

În noaptea Sf. Andrei se desfășoară, astfel, cea mai importantă „acțiune”: păzitul usturoiului. Fete și flăcăi veghează și petrec, tocmai pentru ca usturoiul să capete calitățile necesare pentru a-i proteja împotriva primejdiilor. De asemenea, usturoiul purtat la brâu va servi drept remediu terapeutic și va aduce pețitori.

Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor și a câmpurilor, se aduc în casă crenguțe de vișin, care, dacă vor înflori până la Crăciun, este semn de belșug. Un alt obicei este de a pune grâu într-o oală de pământ, pentru a vedea rodnicia ogoarelor, dar și a casei gospodarului în noul an.

Tradiția mai spune că fetele, în ajunul Sfântului Andrei, încearcă să-și afle viitorul. Astfel, ele aruncă în apă plumb sau cositor topit, care întărindu-se prefigurează chipul viitorului soț. Tot pentru a-și vedea ursitul, fetele stau peste noapte în fața unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul acestuia. Unii bătrâni observă cerul în noaptea de Sfântul Andrei și prezic dacă noul an va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dar și dacă va fi pace sau război.

În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că aceşti oameni vor fi atacaţi de lupi şi se vor transforma în vârcolaci. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie – omul nu face nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu-i atace vitele. Acestea pot fi însă protejate şi cu ajutorul unor cruci confecţionate din ceară de albine. Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.

Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

Sfântul Andrei, ocrotitorul mai multor state și orașe

Sfântul Andrei este unul dintre cei 12 apostoli ai Mântuitorului care se bucură de o apreciere internaţională, devenind ocrotitor al mai multe state şi oraşe de pe întreg cuprinsul globului, potrivit basilica.ro.

Barbados. Sărbătoarea Sfântului Andrei este celebrată drept zi a independenţei în Barbados.

Cipru. Sf. Andrei este şi patronul spiritual al Ciprului. O tradiţie locală menţionează că Sfântul Andrei a ajuns pe pământ cipriot în urma unui naufragiu. În momentul în care a păşit pe ţărm, sfântul a lovit stâncile din apropiere de unde a izvorât apă. Apoi, Sfântul Andrei l-a vindecat cu apa izvorâtă din stâncă pe căpitanul vasului care orbise în urma naufragiului.

Grecia. Sfântul Andrei este ocrotitorul Greciei, acesta fiind şi locul martiriului său. Ajuns în Patra, apostolul a convertit la creștinism pe soția proconsulului roman, Maximila, pe care a vindecat-o de o boală incurabilă. În perioada absenței din orașul Patra a proconsulului Egeatus, Sf. Andrei l-a botezat și pe fratele acestuia, Stratocles, însă la întoarcere Egeatus s-a mâniat foarte, văzând cum credința creștină a pătruns în propria-i casă. A poruncit ca Andrei să fie închis. După câteva zile, sentința s-a pronunțat fără judecată, iar Sfântul Andrei a fost răstignit, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X.

Georgia. Alături de Sfânta Nina, încreştinătoarea Georgiei, Sfântul Andrei a avut un rol important în propovăduirea creştinismului pe pământ georgian, fiind primul propovăduitor al Evangheliei pe aceste meleaguri şi întemeietorul Bisericii Ortodoxe a Georgiei. Sfântul Andrei este sărbătorit în Georgia de două ori pe an, în 12 mai şi în 13 decembrie (potrivit calendarului iulian nerevizuit).

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.