Și Ungaria scufundă două barje în Dunăre ca să-și mențină centrala nucleară în funcțiune. Soluția este una provizorie
Autorităţile ungare vor scufunda controlat două barje în Dunăre pentru a ridica nivelul apei în apropierea centralei nucleare Paks şi a evita oprirea uneia dintre cele două turbine care mai funcţionează, în contextul secetei istorice şi al nivelului extrem de scăzut al fluviului, scrie Reuters, preluată de News.ro. Și România a scufundat barje în Dunăre pentru a menține centrala de la Cernavodă în funcțiune, însă efectele au durat doar o singură zi.
Centrala Paks funcţionează în prezent la aproximativ 25% din capacitate, deoarece foloseşte apa Dunării pentru răcire. Premierul Peter Magyar a avertizat că, potrivit prognozelor actuale, nivelul fluviului ar urma să ajungă la un prag critic luni dimineaţă. În acest caz, una dintre cele două turbine aflate încă în funcţiune ar trebui oprită.
„Dunărea este în scădere. Scufundarea controlată a barjelor va începe în curând”, a anunţat Magyar.
Cele două barje, fiecare cu o lungime de aproximativ 80 de metri, vor fi scufundate în apropierea centralei pentru a ridica temporar nivelul apei şi a permite continuarea funcţionării turbinelor.
Guvernul ungar vrea să amplaseze un baraj sub nivelul apei
Măsura este însă una provizorie. Guvernul ungar a anunţat miercuri că va construi pe fundul Dunării un prag submers, o structură asemănătoare unui baraj, amplasată transversal pe albia fluviului pentru gestionarea debitului şi menţinerea unui nivel suficient al apei. Lucrările vor dura câteva săptămâni.
Seceta şi nivelurile record de scăzute ale Dunării afectează şi România, care a oprit joi ultimul reactor nuclear aflat în funcţiune, din cauza nivelului redus al fluviului.
Situaţia din Ungaria şi România ridică tot mai multe probleme privind adaptarea centralelor nucleare care depind de apa râurilor pentru răcire la perioade de secetă şi fenomene climatice tot mai extreme.
Scufundarea barjelor nu a avut rezultate în România
Autoritățile române au scufundat, pe 8 august, patru barje în Dunăre, într-o încercare de a devia o parte din debitul fluviului de pe brațul Bala pe Dunărea Veche astfel încât centrala de la Cernavodă să aibă în continuare suficientă apă pentru răcirea reactorului care încă mai funcționa.
Soluția a avut însă un efect temporar. După o creștere de 8 centimetri a nivelului apei la Dunăre în prima zi, a doua zi nivelul apei a scăzut din nou cu 5 centimetri.
„Apa respectivă, cărând aluviuni, creând anumiţi curenţi pe care noi nu mai puteam să îi gestionăm sau să îi analizăm (…) s-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă, apa care fusese dislocată şi astfel nu a mai ajuns apa direct pe canalul unde ar fi trebuit pentru Cernavodă. Astfel, astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât eram ieri”, spunea ministrul Mediului Diana Buzoianu, pe 10 august.
Cum lucrurile de dragare a fluviului nu au produs rezultate în timp scurt, Nuclearelectrica a fost nevoită să oprească activitatea centralei de la Cernavodă.