Sindicatele din Educație cer demisia ministrului Daniel David, denunțând „sinecurile de partid și cumetriile transpartinice”

Cele trei mari federații sindicale din învățământ, FSLI, FSE „Spiru Haret” și Alma Mater, cer demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, acuzându-l că a susținut „măsuri anti-educație” prevăzute în Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, FSE „Spiru Haret” și Alma Mater, organizații care reprezintă peste 250.000 de angajați din educație, solicită ca ministrul Daniel David să plece din funcție.

Într-un comunicat transmis marți, 29 iulie, cele trei federații își exprimă „revolta împotriva prevederilor Legii nr. 141/2025 referitoare la sistemul educațional”, numind-o o lege „profund antisocială”.

„Dând dovadă de cinism și iresponsabilitate, Guvernul Bolojan provoacă în învățământ o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, având în vedere că aceste măsuri înseamnă, practic, reorganizarea a o bună parte a învățământului preuniversitar, într-un interval de timp de aproximativ o lună. Grav este că toate aceste măsuri au fost luate, din condei, fără să se facă, așa cum era firesc, un studiu de impact”, spun liderii sindicali.

Aceștia îl acuză pe ministrul Daniel David că nu a apărat interesele sistemului de învățământ:

„Ministrul Educației și Cercetării, domnul Daniel David, ar fi trebuit să aibă tăria să-l atenționeze pe Prim-ministrul Guvernului României, domnul Ilie Bolojan, că sistemul de învățământ este unul complex, iar salariații acestuia nu sunt doar niște simple obiecte de inventar, ci sunt ființe umane care nu pot fi discreditate și umilite, așa cum procedează acum guvernanții”.

Federațiile susțin că multe măsuri din lege vor avea „consecințe grave”, precum:

• creșterea normei didactice va duce la concedieri și la supraîncărcarea profesorilor;
• comasarea școlilor va lăsa sute de angajați fără posturi;
• reducerea plății cu ora va descuraja completarea normelor și va afecta discipline deficitare;
• directori și inspectori nu vor mai putea să-și facă atribuțiile administrative din cauza noii obligații de catedră;
• învățământul superior și cercetarea sunt „masiv subfinanțate”, cu riscul de concedieri și închideri de instituții.

„Educația nu a contribuit la deficitul bugetar, ci sinecurile de partid, înțelegerile la ceas de seară și cumetriile transpartinice”, transmit sindicaliștii.

Aceștia mai acuză și „perierea masivă” a unui document științific redactat de Institutul de Științe ale Educației care analiza efectele negative ale noii legi: „Acest lucru demonstrează, încă o dată, că măsurile din Legea 141/2025 sunt pur contabile, fără să țină cont de consecințele nefaste ale acestora.”

Calendar extins de proteste

Federațiile anunță că, începând de miercuri, 30 iulie, aproximativ 150 de membri de sindicat vor picheta zilnic sediul Ministerului Educației. Protestele vor avea loc și pe 31 iulie, 1, 4, 5, 6 august, urmând să continue în 13, 20, 27 august și 3 septembrie.

Pe 8 septembrie, chiar în prima zi a noului an școlar, este anunțat un „Miting al Educației” la care vor participa peste 30.000 de profesori din toată țara.