Singurătatea într-un mic oraș turistic din România: ce se întâmplă cu localnicii după ce pleacă turiștii? „Prietenii mi-au cam murit”

Un studiu din România arată că, „pentru un sfert dintre vârstnici, contactul social este aproape inexistent: vorbesc cu cel mult o persoană într-o lună, uneori chiar cu nimeni”, arată un articol Snoop centrat pe comunitatea din Călimănești, județul Vâlcea, unde resemnarea colectivă și lipsa de inițiative stau în calea potențialului social.

La Călimănești, Vâlcea, chiar dacă oamenii se recunosc pe stradă, sentimentul de comunitate e știrbit de neîncredere și singurătate, care ne afectează sănătatea psihică și fizică. 

„Lipsa legăturilor sociale satisfăcătoare crește riscul bolilor cardiace cu 29% și al accidentului vascular cerebral cu 32%. De asemenea, singurătatea mai este asociată cu un risc crescut de anxietate, depresie și demență”, arată un articol Snoop, care citează dintr-un studiu american. 

Pe strada principală din Călimănești trec zilnic zeci de mii de mașini. E parte din DN7, care leagă capitala României de vestul țării. Tot pe aici se plimbă Rodica*, dimineața și la apus. 

Ea poartă un batic din satin, în culori pastel. Să n-o tragă curentul. E miez de toamnă, frunzele cad continuu. Face pași mici printre ele, nu doar pentru că nu mai poate altfel. 

Unde să se grăbească? Acasă nu e nimeni. Singură își face focul din lemnele pe care i le-a cumpărat fiul când a fost în România. El e plecat de mulți ani în străinătate. Cei doi nepoți nu o vizitează și o sună rar. „Vecinii-s răi”, prietenii sunt la nouă kilometri și mulți ani distanță, spune ea pentru Snoop.  

Rodica e vecină cu Doru. El e un pic mai tânăr decât ea, are 78 de ani și nu e la fel de singur – are o cățelușă și pisici pe care le iubește ca pe copiii lui. Era prima zi din festivalul Cântecele Oltului când stăteau la aceeași masă. 

Doru era vesel și aplauda fanfara care trecea prin fața lor. „Așa vreau să cânte la înmormântarea mea!”, a zis el, apoi a început să țină ritmul cu palmele. „Aplaudă și tu!”, i-a cerut Rodicăi, dar femeia nu a vrut.

Spre deosebire de Doru, ea nu se înveselește ușor. Singurătatea i-a ajuns la os. După ce i-a murit soțul, a plecat din satul în care locuiau împreună și a ajuns aici, în buricul orașului Călimănești, unde nu și-a făcut prieteni. Cu Doru mai schimbă câte-o vorbă, dar nu simte relația ca pe o prietenie.   

Pe cont propriu

Nae, un om care a încercat să crească oi în mijlocul orașului, trăiește, mănâncă și se plimbă singur. Se simte principalul responsabil pentru singurătatea cu care s-a obișnuit la 67 de ani. 

„Am avut femei care mi-au vrut binele, dar n-am ascultat”, spune cu zâmbet resemnat.

„Pe mine mă consider vinovat”, zice când reporterul Snoop îl întreabă dacă nu cumva singurătatea lui e și din cauza altora. Și adaugă: „Crezi că ești tânăr, că ești în putere, și apoi pac!”, apoi continuă cu optimism: „Dar dacă știi să-ți faci viața, nu ești singur. Eu, că vorbesc acum cu tine, consider că nu sunt singur”.   

Faptul că poate să iasă din casă îl ajută mult. „Prietenii mi-au cam murit”. I-au rămas cunoștințele. În plimbările lui cu mâinile prinse la spate, intră în vorbă cu cine trece pe stradă. Uneori nu are noroc, ca în după-amiaza în care ia apă de izvor și vrea să afle de-al cui e un bărbat care așteaptă să i se umple sticla. Omul n-are chef de discuții, dar Nae nu se supără, scrie Snoop.   

Nu toți oamenii singuri sunt ca el. Cu cât e mai apăsător sentimentul că ești al nimănui, cu atât devii mai sensibil la respingere. „Imaginați-vă că începeți o conversație cu cineva într-un magazin și acea persoană nu vă răspunde – dacă vă simțiți extrem de singur, s-ar putea să vă simțiți respins și să vă întrebați dacă este ceva în neregulă cu voi”, a scris Claudia Hammond într-un articol, după ce-a finalizat Experimentul Singurătății.  

Mulți dintre cei care nu mai au conexiuni umane satisfăcătoare, dar au conexiune la internet, își alină singurătatea pe rețele sociale. Însă efectul e invers decât cel dorit. Un studiu făcut de cercetători din cinci țări sugerează că persoanele care folosesc rețelele sociale pentru a-și menține relațiile se simt mai singure decât cele care le folosesc din alte motive. Și alte studii indică aceeași problemă.   

La nivel global, unul din șase oameni este afectat de singurătate, arată un raport din 2025 al Organizației Mondiale a Sănătății. Cel mai rău e la tineri și la cei care n-au destule resurse materiale.  

Citește tot materialul pe Snoop.ro.