Sari direct la conținut

Soluția proastă de pe DN2, “Drumul Morții”, cu o bandă și jumătate pe sens, este replicată și pe DN6, București – Alexandria

Contributors.ro
Alexandru Damian, Foto: Arhiva personala
Alexandru Damian, Foto: Arhiva personala

Lărgirea unui sector de drum pe DN6, București – Alexandria, se face utilizând soluția absolut nesigură din punct de vedere a siguranței în trafic denumită popular „o bandă și jumătate” ce și-a dovedit urmările tragice pe DN2 de atâtea ori. Alt sector de la intrarea în Alexandria a fost deja finalizat. Și este în contradicție cu viziunea responsabililor de la Transporturi, ce pilotează 2+1 alternativ pe DN2, pe anumite sectoare, dar importă soluții aberante pe DN6. Explicația: nu este trafic suficient pe DN6 pentru 2+2 benzi cu perete despărțitor, iar 2+1 alternativ este doar „un proiect pilot”. Asta în timp ce pe același drum a fost lansat studiul de fezabilitate pentru un drum expres.

Pe DN2, drumul care leagă Moldova de București, ce are teoretic o bandă pe sens, dar cu un acostament mărit, celebra variantă “1.5 benzi + 1.5 benzi”, s-a reconfigurat un sector de drum pe standardul 2 benzi + 1 alternativ. Așa cum arăta recent Asociația Pro Infrastructura, probabil cea mai bună vizibilă organizație care monitorizează infrastructura de transport în România, porțiunea reconfigurată este net superioară din punct de vedere a siguranței în trafic, iar accidentele grave s-au redus simțitor.

Din păcate, această struțo-cămilă de o bandă plus acostament mărit, folosită de foarte mulți șoferi “grăbiți” ca 2+2 și care conduce la un număr foarte ridicat de accidente, inclusiv frontale, se repetă acum pe București-Alexandria, alt drum cu un palmares tragic. Asta deși ministrul Cătălin Drulă și Asociația Pro Infrastructura au criticat-o deseori vehement.

Soluția pentru sporirea siguranței în trafic, așa cum clamează responsabilii din Transporturi, nu este replicarea unei soluții aberante, ci utilizarea soluției 2+1 alternativ sau, acolo unde drumul permite, chiar 2+2 cu parapete despărțitor. Asta dacă într-adevăr scopul lărgirii sectoarelor de drum de pe București-Alexandria este creșterea siguranței și nu încurajarea condusului agresiv.

Ceea ce se întâmplă acum pe porțiuni din DN6, lărgirea platformei drumului de la 8 metri la 12 metri, dar menținerea unei singure benzi pe sens, dublată de o creștere a acostamentelor, celebrele “jumătăți de bandă”, va încuraja sporirea vitezei, fără a crește și siguranța, pe un sector și așa cu foarte multe evenimente nefericite în trafic.

Într-un răspuns primit de la Direcția Regională Drumuri și Poduri București, aceștia își justifică transformarea sectoarelor de drum în 1.5 benzi +1.5 benzi (sau ceea ce ei numesc o bandă pe sens + acostament consolidat) prin lipsa unor valori de trafic care să justifice transformarea acestora în drum cu 2 benzi pe sens. În ceea ce privește sistemul 2+1 benzi alternativ, aceștia sugerează că se poate implementa foarte ușor ținând cont de acostamentul mărit al drumului, însă acesta nu este reglementat în niciun standard de proiectare, existând doar un proiect pilot pe DN2. Exact proiectul pilot cu o siguranță în trafic mult sporită.

Este aberant cum se pilotează 2+1 alternativ pe DN2, cu rezultate excelente pe sporirea siguranței în trafic, dar pe DN6 sunt utilizate aceleași soluții de trafic care conduc anual la zeci de decese pe șoselele din România. Și mai aberant este că pe același tronson, a fost scos la licitație un studiu de fezabilitate pentru un Drum Expres București – Alexandria, deci valorile de trafic sunt suficiente pentru un drum expres, dar nu pentru drum de categoria II, tip 2+2. Nici măcar pe anumite porțiuni.

Contradicțiile din viziunea responsabililor de la Transporturi ar fi amuzante, dacă nu ar fi tragice. Soluția 1.5+1.5 benzi a fost deja implementată la intrarea în orașul Alexandria, sectorul de drum transformându-se rapid într-un “2+2” și mai nesigur. Și a fost implementată și prost, nefiind conectată cu Varianta Ocolitoare, oprindu-se brusc la 3-5 metri de aceasta.Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro