Sondaj IRES. Aproape jumătate dintre români consideră Europa nesigură / Care sunt principalele amenințări

Războiul din proximitatea Uniunii Europene este identificat drept principala amenințare la adresa securității Europei (34%), potrivit unui sondaj efectuat de IRES. În schimb, 22% indică dezinformarea și manipularea online drept principala amenințare pentru securitatea europeană.

• Sondajul a fost realizat în perioada 26 ianuarie – 4 februarie 2026 prin metoda CATI pe un eșantion de 848 de persoane adulte. Eroarea maximă tolerată este de ± 3,43%.

Aproape jumătate dintre respondanți (46%) au spus că Europa este, în prezent, nesigură din perspectiva protecției granițelor și a cetățenilor săi. De asemenea, aproapte șapte din zece (68%) spun că România ca fiind vulnerabilă la amenințările externe care afectează continentul.

Doar 26% au încredere ridicată în liderii europeni pentru gestionarea crizelor, iar doar 15% în liderii români.

Aceste amenințări globale au crescut în ultimii cinci ani, au răspuns 79% dintre români. 63% sunt de acord că Rusia desfășoară constant campanii de manipulare informațională împotriva Europei.

Principalele amenințări la adresa securității Europei

Securitatea Europei este evaluată pozitiv de 53% dintre români și negativ de 46%. Doar 11% consideră Europa foarte sigură, în timp ce 16% o percep ca fiind foarte nesigură.

• Conflictele militare din vecinătatea UE / războiul Rusiei împotriva Ucrainei (34%)
• Dezinformarea și manipularea online (22%)
• Instabilitatea economică (20%)

Peste două treimi (68%) dintre participanții la sondaj cred că România expusă la riscurile externe care afectează Europa: 29% o consideră foarte vulnerabilă și 39% destul de vulnerabilă și doar 8% cred că România nu este deloc vulnerabilă.

Percepția evoluției riscurilor în ultimii cinci ani indică o amplificare clară a insecurității:

• 79% consideră că amenințările globale au crescut;
• 74% afirmă același lucru despre Europa;
• 62% despre România.

În schimb, doar 30% spun că amenințările la nivel personal au crescut, iar 62% consideră că acestea au rămas la fel. Se observă astfel o diferență semnificativă între percepția sistemică și experiența individuală directă.

Cum le schimbă viața amenințările

Majoritatea respondenților spun că în ultimii ani și-au schimbat obiceiurile:

• 73% urmăresc mai atent știrile legate de securitate;
• 70% se informează din mai multe surse;
• 69% și-au redus cheltuielile sau și-au modificat obiceiurile de consum;
• 61% verifică mai des corectitudinea informațiilor online;
• 60% sunt mai precauți în distribuirea de conținut.

La ce narative au fost expuși

Sondajul a testat gradul de expunere a respondenților la o serie de narațiuni care au fost, în ultimii ani, controversate în spațiul public din România. Rezultatele au arătat că  acest tip de mesaje care au fost distribuite în mass-media sau pe rețelele sociale au o notorietate ridicată. 

• 73% dintre participanții la studiu au auzit afirmația că vaccinurile occidentale sunt periculoase și 52% sunt de părere că aceasta este total sau parțial adevărată;
• 72% au auzit că România ar trebui să evite implicarea în conflicte care nu o privesc în mod direct, iar 71% susțin că este total sau parțial adevărată;
• 69% au auzit afirmația ”informațiile despre războiul din Ucraina sunt mai degrabă propagandă decât realitate” și 58% cred că este total sau parțial adevărată;
• De afirmația ”Occidentul folosește Ucraina pentru a-și urmări propriile interese geopolitice” au auzit 62% dintre participanții la studiu și 64% dintre aceștia o consideră total sau parțial adevărată.

Principalele surse de expunere a mesajelor/narațiunilor de tipul celor testate sunt posturile de televiziune din România (84%), presa online (62%), discuțiile cu prietenii/familia (55%), Facebook (53%) sau TikTok (36%).

62% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afimația „Rusia desfășoară campanii constante de manipulare informațională împotriva Europei”, însă aproape un sfert (23%) sunt în dezacord cu aceasta.