Sorin Dumitrascu, fost director ANP: Protestele se pot extinde in alte penitenciare daca trusturile finantate de detinuti continua aceste actiuni/ De ce amnistia si gratierea nu sunt o solutie
„Protestele se pot extinde in alte penitenciare daca trusturile finantate de detinuti continua aceste actiuni, si – cu siguranta – vor fi pagube materiale deloc de neglijat. Si, nu este deloc de neglijat riscul pentru personal si pentru detinuti in cazul in care aceste evenimente se vor agrava”, afirma Sorin Dumitrascu, fost director al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in prezent expert in penitenciare in programe europene. Intr-un interviu pentru Hotnews.ro, Dumitrascu mai spune ca amistia si gratierea sunt doar solutii pe termen scurt si ca in 10 – 12 luni numarul detinutilor revine la nivelul anterior. In opinia sa, gratierea colectiva ar inseamna acum o „investitie in infractionalitate” si o lipsa de respect fata de victime.
- Dumitrascu: Guvernul a planificat deja investitii de aproape 800 de milioane de lei in sistemul penitenciar, iar aceste investitii includ construirea a 2 penitenciare, modernizarea a cateva mii de locuri de detentie si angajarea de personal. Si acest lucru este cunoscut. N-a facut asta pentru sanatate, si nici pentru invatamant. A facut-o pentru penitenciare.
Rep: In ,mai multe penitenciare din Romania, de la Iasi, Constanta si Botosani, detinutii s-au revoltat acuzand conditiile proaste de detentie. De ce credeti ca s-a ajuns aici?
Sorin Dumitrascu: S-a ajuns aici din cauza presiunii mediatice create de trusturi mass-media patronate sau finantate de actuali detinuti. Este de notorietate ca inaintea acestor reactii ale detinutilor au fost adevarate campanii mediatice pe tema situatiei penitenciarelor, si crearea unei asteptari in randul detinutilor referitoare la o potentiala amnistie si gratiere. Este adevarat ca este nevoie de imbunatatirea conditiilor din penitenciare, atat pentru detinuti cat si pentru personal. Daca insa motivul protestelor ar fi conditiile de detentie, actiunile de distrugere si incendiere nu sunt un argument in acest sens. Dimpotriva.
Rep: A jucat campania dusa de doua televiziuni de stiri, Realitatea TV si Antena 3, vreun rol?
SD: Campania dusa de cele doua televiziuni impreuna cu celelalte componenete din trusturile media pe care le reprezinta are un rol important in provocarea acestor revolte si se dovedeste in fiecare zi ca prin mediatizarea excesiva este urmarita extinderea la nivelul intregului penitenciar. Situatiile sunt prezentate tendentios si unilateral, si fosti detinuti sunt prezentati pe post de repere morale si experti in sistemul penitenciar. Ori, nici instigatori ai unor actiuni de masa care au dus la distrugeri si traume psihice si fizice majore, si nici condamnati pentru infractiuni cu daune de zeci de milioane de euro nu pot avea aceasta calitate.
Rep: Credeti ca declaratiile ministrului justitiei, Raluca Pruna, referitoare la gratiere ca posibila solutie la problema supraaglomerarii, a incurajat suplimentar detinutii sa se revolte?
SD: Raluca Pruna n-a avut probabil in vedere ca in randul detinutilor exista anumite asteptari si ca pe acest fond reactia va fi cea pe care o vedem. Detinutii au receptat in mod evident declaratiile doamnei ministru ca fiind in favoarea sutinerii unui eventual proiect de amnistie si gratiere. Pentru problema supraaglomerarii sunt masuri eficiente care tin de politica penala si de intarirea Serviciului de Probatiune. Dealtfel, sistemul penitenciar se afla la acest moment la un minim in ceea ce priveste numarul de detinuti ca rezultat al unor astfel de masuri, iar guvernul are de curand un plan de investitii pe termen lung in sistemul penitenciar.
Rep: Este gratierea o posibila solutie pentru a rezolva problema supraaglomerarii din inchsorile romanesti?
SD: Amnistia si gratierea este doar o solutie pe temen scurt. Istoria unor astfel de decizii politice demonstreaza ca in 10 – 12 luni numarul detinutilor revine la nivelul anterior amnistiei si gratierilor. In plus este o investitie in infractionalitate si o lipsa de respect fata de victime.Este o investitie in criminalitate pentru ca posibilitatea unui act de clementa cantareste greu in decizia de a comite sau nu o infractiune. Si, este un semn de lipsa de respect pentru victimele infractiunilor care isi vor vedea agresorii iertati, desi acelasi stat ingaduitor cu infractorii nu face nimic pentru victimele infractiunilor.
Rep: Cat de mare este riscul extinderii acestor proteste in sistem si cum poate fi el prevenit?
SD: In 2006 a fost o situatie similara in sistemul penitenciar. La acel moment promitea amnistie si gratieri un parlamentar, care ulterior – ironia sortii – a ajuns detinut. Detinutii au reactionat in acelasi mod, mass media a profitat de spectacol si a incurajat extinderea in tot sistemul penitenciar a actiunilor de protest. Rezultatul insa n-a fost cel asteptat de instigatori, desi pagubele au fost serioase pentru penitenciare. Situatia, poate deci avea o dinamica simimlara. Protestele se pot extinde in alte penitenciare daca trusturile finantate de detinuti continua aceste actiuni, si – cu siguranta – vor fi pagube materiale deloc de neglijat. Si, nu este deloc de neglijat riscul pentru personal si pentru detinuti in cazul in care aceste evenimente se vor agrava, asa cum istoria protestelor post 1989 o demonstreaza. Numarul relativ redus insa de detinuti implicati si escaladarea lenta in pofida sustinerii mass-media finantate de detionuti este in acest caz un motiv de optimism.
Rep: Cand au mai avut loc revolte in penitenciare si ce anume le-a determinat?
SD: Revolte in sistemul penitenciar au avut imediat dupa 1989 cand detinutii de drept comun au profitat de slabirea autoritatii statului si au incercat sa se elibereze. Au mai fost revolte in 2005 si 2006 pe fondul unor manipulari ale detinutilor in scopul exercitarii de presiuni pentru amnistie si gratiere. Niciodata insa nu au avut ecou pozitiv in randul opiniei publice si s-a vazut ca protestele pentru amnistie si gratiere au avut mai curand un efect de respingere si teama in randul opiniei publice.
Rep: Cat de grava este problema supraaglomerarii si a conditiilor de detentie in raport cu alti ani?
SD: Problema este mult diminuata si este vizibil ca numarul de detinuti a scazut.
Rep: Pe de alta parte, problema conditiilor proaste din penitenciarele romanesti este o realitate. Ce masuri credeti ca ar trebui luate pentru a ameliora aceste conditii?
SD: Realitatea este ca aceste conditi din detentie s-au imbunatatit constant in ultimii 25 de ani, si nu s-au inrautatit brusc dupa incarcerarea finantatorilor trusturilor mass-media care fac campanie anti-penitenciare. Desi este adevarat ca aceste conditii trebuie imbunatatite, acest lucru este doar un pretext pentru fortarea unor masuri de amnistie si gratiere. Guvernul a planificat deja investitii de aproape 800 de milioane de lei in sistemul penitenciar, iar aceste investitii includ construirea a 2 penitenciare, modernizarea a catorva mii de locuri de detentie si angajarea de personal. Si acest lucru este cunoscut. N-a facut asta pentru sanatate, si nici pentru invatamant. A facut-o pentru penitenciare.
INTERVIURILE HotNews.ro