Presiunea schimbărilor demografice și a turismului asupra serviciilor publice este resimțită tot mai mult în statele europene. În Spania, fenomenul a transformat succesul economic și demografic într-o provocare majoră de gestionare.
Spania a depășit 49,1 milioane de rezidenți, iar ritmul actual de creștere va duce la atingerea pragului istoric de 50 de milioane de locuitori până la sfârșitul anului 2026 sau începutul anului 2027.
În Spania sunt cam 600.000 de români rezidenți și peste 1.000.000 având în vedere și alte documente, nu rezidența efectitivă.
„Încep să apară fisurile. Este o problemă a succesului, o realitate pe care trebuie să o gestionăm”, avertizează Pere Navarro, directorul autorității rutiere din Spania. El indică decalajul dintre ascensiunea populației și infrastructura rămasă în urmă.
Situația din Spania nu este izolată, probleme similare fiind întâlnite și în alte colțuri ale Europei. În Elveția, populația a crescut accelerat tot din cauza imigrației, punând o presiune majoră pe spațiul locuibil și pe transportul public. Situația a determinat chiar lansarea unei inițiative cetățenești care cere plafonarea strictă a numărului de locuitori pentru a proteja rețelele statului, scrie presa elvețiană.
La rândul ei, România se confruntă cu un fenomen asemănător de aglomerare în marile centre urbane, unde infrastructura existentă a rămas mult în urmă.
O analiză realizată de El Pais arată cum ritmul accelerat de creștere din ultimii ani aduce Spania în fața unui prag istoric. Potrivit recensământului din 2025, țara a depășit anul trecut 49,1 milioane de rezidenți, iar datele din aprilie indicau deja un număr de 49.687.120 de persoane. Institutul Național de Statistică din Spania urmează să dezvăluie luna aceasta, în proiecțiile demografice pentru perioada 2026-2076, momentul exact în care va fi atins acest prag.
Această creștere a populației se datorează în întregime imigrației, în condițiile în care natalitatea se află la minime istorice – a doua cea mai scăzută din toată Europa. Din 2015, decesele depășesc cu mult nașterile, o tendință cunoscută ca și creștere naturală negativă.
Dacă ritmul actual de aproximativ jumătate de milion de persoane pe an se menține, pragul de 50 de milioane ar putea fi atins până la sfârșitul acestui an sau la începutul anului 2027.
Străzile din Barcelona din cartierul istoric și din apropierea bulevardului Las Ramblas. Foto: Dreamstime.com
Paradoxul succesului turistic
Pe lângă populația rezidentă, un număr considerabil de turiști vizitează țara în fiecare an. Conform INE, 96,8 milioane de turiști internaționali au vizitat Spania în 2025, fiind cea mai mare cifră din istorie și o creștere de 3,2% față de 2024.
Țara își consolidează astfel poziția de a doua destinație cea mai vizitată din lume, după Franța și înaintea unor destinații turistice majore precum Statele Unite, conform datelor Organizației Mondiale a Turismului pentru 2025.
Rezultatele inițiale din acest an sugerau că pragul de 100 de milioane de turiști va fi depășit în 2026. Cu toate acestea, tensiunile din Iran au relansat inflația, iar riscurile legate de lipsa kerosenului încep să scumpească biletele și să afecteze rutele aeriene, ceea ce ar putea tempera acest optimism.
Mai devreme sau mai târziu, Spania va avea 50 de milioane de locuitori și 100 de milioane de turiști. Această realitate reprezintă baza creșterii sale economice și constituie un succes statistic, economic și social, notează publicația spaniolă.
„Oamenii merg acolo unde văd oportunități”, subliniază Rafael Doménech, economistul-șef al BBVA Research și profesor la Universitatea din Valencia. În același timp, situația reprezintă o provocare enormă, deoarece creșterea demografică a avut loc într-un timp foarte scurt, serviciile și infrastructura nu au ținut pasul, iar modelul actual dă semne de oboseală structurală.
Pere Navarro, directorul autorității rutiere din Spania, a explicat plastic această realitate: „Spania este o țară de 50 de milioane de oameni, cu infrastructură și multe politici concepute pentru o țară de 40 de milioane, iar acest lucru are consecințele sale. Încep să apară fisurile. Este o problemă a succesului, o realitate pe care trebuie să o gestionăm.”
Trenuri de navetă în gara aglomerată Atocha din Madrid. Foto: Dreamstime.com
Provocările din sectoarele critice
Diego Rodríguez, cercetător la Fedea și profesor de economie aplicată la Universitatea Complutense din Madrid, confirmă urgența situației.
Schimbările climatice și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, cu secete mai severe și o probabilitate mai mare de ploi torențiale, sunt agravate de consumul intens și de infrastructura învechită, punând țara într-o situație de stres hidric recurent.
Turismul agravează această situație. Un turist consumă în medie între 400 și 800 de litri de apă pe zi, potrivit companiei de apă din Barcelona, față de 127 de litri în cazul unui rezident. Acest lucru duce la măsuri restrictive, precum reducerea debitului în rețelele de distribuție și chiar întreruperi ale alimentării.
Consumul ridicat este agravat de starea rețelelor. Din cauza conductelor vechi, între 15% și 25% din apa potabilă se pierde prin scurgeri, iar o agenție internațională de analiză ridică acest procent la 40% în unele regiuni. În plus, asociația inginerilor constructori avertizează că rețeaua de baraje are o vechime medie de 60 de ani. „Vorbim aproape despre o problemă de siguranță”, afirmă Rodríguez.
În cazul transportului feroviar, de zeci de ani cea mai mare parte a investițiilor s-a concentrat asupra rețelei de mare viteză, aceasta devenind a doua cea mai extinsă din lume, după cea din China.
Liberalizarea sectorului în 2021 a dus la scăderea prețurilor biletelor și la creșterea semnificativă a numărului de pasageri, sporind presiunea asupra rețelei fără o creștere corespunzătoare a întreținerii căilor ferate. Între timp, serviciul feroviar de navetă suferă un colaps structural din cauza anilor de subinvestiții, ceea ce a dus la creșterea perturbărilor în marile centre urbane.
Guvernul spaniol și Uniunea Europeană vor să extindă căile ferate pentru a reduce poluarea. Totuși, experții arată că rețelele moderne au nevoie de o întreținere bună și eficientă, nu doar de linii noi.
Această întreținere este vitală, la fel ca siguranța sistemului energetic. După pana de curent din aprilie 2025, temerile privind rețeaua electrică au crescut din cauza digitalizării, a inteligenței artificiale și a centrelor de date care consumă extrem de multă energie.
O rețea electrică la limită
Cererea de energie în Spania a crescut cu 2,8% în 2025, mult peste media europeană. Rețeaua electrică este la limita capacității, deși țara produce mai activ ca oricând energie curată. „Dar continuăm să consumăm mai mult petrol ca niciodată”, subliniază cercetătorul Diego Rodríguez.
Din această cauză, 83% din punctele de conectare sunt blocate. În 2025, doar 12% dintre proiectele care au cerut conectarea la rețea au primit autorizație, restul fiind refuzate din lipsă de capacitate. Saturația blochează industria și construcțiile. „Încă o dată, cheia stă în planificare”, reiterează Rodríguez.
Așa cum rezumă Rafael Doménech, „modul în care se realizează investiția este la fel de important ca și suma care trebuie investită”. Este nevoie de o strategie pe termen lung pentru ca Spania să fie pregătită de borna de 50 de milioane de locuitori și 100 de milioane de turiști.
Deficitul de locuințe și imigrația
O altă problemă majoră este piața imobiliară. Un raport intitulat „Spania cu 50 de milioane de locuitori” cere un pact social în acest sens. Deficitul de case este uriaș: Banca Spaniei îl estimează la 700.000 de unități, iar CaixaBank Research la 765.000.
Noile construcții acoperă doar jumătate din gospodăriile create anual, urcând prețurile. Experții de la Funcas avertizează că lipsa locuințelor accesibile riscă să scadă imigrația în viitor și să blocheze natalitatea.
Evoluția demografică schimbă complet țara. În prezent, 80% dintre persoanele nou angajate sunt născute în străinătate. Spania are deja 10 milioane de locuitori veniți din afara țării, adică 20% din populație.
„Un ciclu economic ascendent permite integrarea tuturor noilor veniți, dar dacă ocuparea forței de muncă este afectată, pot apărea probleme”, avertizează profesorul Miguel Angel Garcia.
El insistă pe măsuri rapide: „Dacă este nevoie de imigranți, trebuie luate măsuri complementare pentru a asigura integrarea lor corespunzătoare, astfel încât serviciile sociale să nu se deterioreze, garantând accesul la educație, asistență medicală și locuințe.”
