Sprijinirea romilor din Europa e benefica pentru business

Susţinerea romilor pentru a ieși din sărăcie nu este doar un demers corect, ci şi unul logic pentru economia Europei. Un grup impresionant de tineri şi tinere s-a adunat de Ziua Europei, în luna mai, la biroul Băncii Mondiale în Bucureşti. Aceşti tineri profesionişti, care lucrează în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, absolvenţi de facultate, şi-au început activitatea profesională ca avocaţi, specialişti în IT, arhitecţi şi întreprinzători.

Au două lucruri în comun. În primul rând, au depăşit stigmatul social şi provocările inerente apartenenţei la o comunitate europeană de romi estimată la 12 milioane de persoane şi, în al doilea rând, au beneficiat de pe urma Fondului de Educaţie pentru Romi (Roma Education Fund), înfiinţat în anul 2005 de către Grupul Băncii Mondiale împreună cu Institutul pentru o Societate Deschisă.

Aceşti tineri beneficiari ai unor burse reprezintă un contrast mai mult decât evident faţă de obişnuitul stereotip negativ care însoţeşte de obicei „ţiganii”. În schimb, ei reprezintă o viziune a Europei care susţine talentul tuturor cetăţenilor şi proba faptului că atunci când au ocazia de a-şi dezvolta talentul, romii pot obţine rezultate remarcabile.

În timp ce titlurile înscrise pe primele pagini ale ziarelor din Europa se concentrează pe problemele economice cu care zona euro se confruntă pe termen scurt, obiectivul pe termen lung al integrării romilor „dospeşte” încet şi tăcut, ca o problemă în bună parte uitată, dar reprezentând încă una dintre cele mai mari provocări ale Europei.

Romii sunt una dintre cele mai sărace populaţii ale Europei şi, în acelaşi timp, una dintre comunităţile cu cea mai rapidă creştere. Trei din patru romi trăiesc în sărăcie, unul din trei merge la culcare cel puţin o dată pe lună cu stomacul gol şi aproape jumătate dintre ei trăiesc în comunităţi segregate.

Prin urmare, susţinerea unui parteneriat cu romii din Europa astfel încât ei să poată ieși din sărăcie nu e doar un demers corect, ci şi unul inteligent pentru economia Europei. Forţa de muncă din Europa Centrală şi de Est scade rapid, iar populaţia romă este în curs de creştere. În Bulgaria, se aşteaptă că romii vor reprezenta aproximativ 23% din noii intraţi pe piaţa muncii în anul 2020. În mod clar, o bună parte din competitivitatea viitoare a ţărilor din regiune poate depinde de cât de repede sunt ele capabile să-i integreze pe romi.

Realitatea nu este încurajatoare. Doar jumătate dintre bărbaţii romi şi un sfert dintre femeile rome din Europa au un loc de muncă.

Europa trebuie să se concentreze pe problema romilor pe întreg teritoriul continentului. În cazul în care romii sunt puşi în situaţia să contribuie cu drepturi egale la prosperitatea europeană, ei au nevoie şi de oportunităţi, de educaţie şi de acceptare, începând de la vârsta preşcolară. Posibilitatea acordată mai multor copii romi de a se integra în forme de învăţământ preşcolar şi de învăţământ primar va contribui la dezvoltarea competenţelor de care ei au nevoie pentru a participa pe piaţa muncii. Toată lumea va avea de câştigat de pe urma creşterii numărului de elevi romi în şcoli şi universităţi: ţările îşi vor îmbunătăţi forţa de muncă, ceea ce va atrage investiţii, care vor duce la crearea unor locuri de muncă. Asta este o investiţie inteligentă.

Sunt și câteva semne de speranţă pentru romi. În 2005, Banca Mondială împreună cu Institutul pentru o Societate Deschisă al lui George Soros, cu Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi cu guvernele est-europene au lansat „Decada de Incluziune a Romilor” cu scopul de a pune în evidenţă necesitatea de integrare a romilor. Autorii de politici publice din Europa au făcut o prioritate din incluziunea romilor, după cum prevede şi cadrul UE pentru susţinerea strategiilor de integrare a romilor până în anul 2020.

Între timp, Grupul Băncii Mondiale lucrează în parteneriat cu Comisia Europeană şi cu statele UE din Europa Centrală şi de Est pentru a-i sprijini pe romi. De asemenea, lucrăm cu Bulgaria şi România pentru a susţine educaţia timpurie a romilor, îmbunătăţim prestaţia şcolilor din Serbia, amplificăm rezultatele şcolare în FRY Macedonia şi sprijinim înregistrarea proprietăților funciare din România.

Dar se poate face mult mai mult. Secolele de prejudicii trebuie compensate acum cu un leadership consecvent. În primul rând, ţările din Europa Centrală şi de Est au o ocazie istorică de a beneficia de pe urma bugetului alocat pentru următorii şapte ani ţărilor membre UE mai puţin dezvoltate pentru îmbunătăţirea integrării romilor. Fondurile există – ele trebuie doar să fie valorificate. În al doilea rând, tinerii profesionişti romi, ca o comunitate aflată în plină ascensiune, trebuie să-şi unească forţele cu liderii romi mai în vârstă pentru a înfăptui schimbarea.

Am discutat cu 12 dintre aceşti potenţiali lideri tineri în luna mai în Bucureşti. Însă trebuie să-i sprijinim pe mulţi alţi tineri romi. Nu numai că este un demers corect pentru această comunitate care se confruntă cu atât de multe probleme, dar constituie şi un demers economic inteligent pentru viitorul Europei.

Dl. Jim Yong Kim este Preşedinte al Grupului Băncii Mondiale, iar James Wolfensohn a fost preşedintele Băncii Mondiale în perioada 1995-2005, la ora actuală fiind preşedintele Wolfensohn & Company, LLC.