SRI a instruit 1.200 de profesori din țară ca să identifice și să raporteze elevi care ar putea ajunge teroriști. „Sunt mai atent și la copiii introvertiți”

1.180 de cadre didactice din colegii naționale, licee tehnologice și școli gimnaziale au participat la un curs ținut de experți SRI. Site-ul de investigații Snoop a discutat cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari ca să afle ce anume le-a cerut SRI. Jurnaliștii au pus întrebări și către inspectoratele școlare, MAI și SRI. 

• În Marea Britanie se face asta din 2015, dar se raportează către autorități și poliție, nu către serviciile secrete.
• În România, inspectoratele școlare au spus, majoritar, că vor informa poliția, iar unele dintre ele au spus că „vor face colaborare rapidă între școli, poliție și structurile de securitate” sau au afirmat explicit că vor face „raportare la SRI”.  

Am întrebat autoritățile statului ce înseamnă ca un serviciu secret de informații să intre în contact direct cu cadrele didactice. Este o practică uzuală sau o schimbare de paradigmă în relația dintre servicii și educație? 

Am întrebat profesori care s-au opus unor programe similare în străinătate care sunt argumentele lor și cum cred că se modifică relația profesor-elev?

Am întrebat și Comisia Europeană dacă astfel de proiecte sunt frecvente în alte state membre sau dacă România reprezintă o excepție. 

Am întrebat inspectoratele școlare dacă profesorii vor raporta la SRI, având în vedere că în România posibilele infracțiuni se raportează la poliție și sunt investigate de procurori, nu de serviciile secrete.

Cum s-a derulat programul

Serviciul Român de Informații (SRI) a derulat, între iunie 2024 și iunie 2026, proiectul „Previsio – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar”. 

Proiectul a costat aproape un milion de euro: 850.000 de euro au fost bani europeni prin Programul Național de Securitate Internă 2021-2027, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Alți 95.000 euro au venit de la bugetul de stat. 

Parteneri în proiect au fost Ministerul Educației și MAI – din cadrul căruia au fost instruiți 320 de angajați. 

Scopul proiectului care a costat aproape un milion de euro: depistarea elevilor ce ar putea comite acțiuni teroriste islamiste sau violențe în numele unei ideologii extremiste. 

„Colaborarea rapidă cu poliția și cu structurile de securitate” se numără printre abilitățile dobândite de profesori. 

Ce indicii de radicalizare urmăresc profesorii la elevi? 

• „Sunt mai atentă la elevii care tind să se izoleze, la schimbările bruște de comportament, la anumite simboluri (tatuaje, n.r.) sau mesaje pe care le afișează, la modificări ale stilului vestimentar. Nu reprezintă o dovadă a radicalizării, însă ele pot constitui semnale care necesită dialog” – directoare, colegiu din Brașov.
• „Aveam un elev din Arabia Saudită, îmi amintesc că îl priveam cu mai multă atenție. Un copil de altfel fără nicio problemă. (…) Sunt mai atent și la copiii introvertiți” – director, colegiu din Botoșani.
• „Am avut un elev, nici el nu știa exact dacă era neonazist, satanist. A mai venit cu o svastică, avea niște inele și un pandantiv mai dubios, a mai intrat în cimitirul evreiesc. Un băiat olimpic, pașnic, agreat în clasă. Le-am spus domnilor de la SRI cu care am făcut cursul despre caz, au spus că-l știu” – profesoară de istorie, colegiu din Ploiești.

Ce trebuie să facă profesorii dacă identifică un elev radicalizat 

Dacă „identifică un elev radicalizat”, conform trainingurilor SRI, primele intervenții ar fi la nivelul școlii și, în ultimă fază, ar contacta poliția și SRI, au răspuns mai mulți dintre profesorii cu care Snoop a vorbit. Sau ar suna direct la 112 – în cazurile urgente. 

Despre pașii pe care ar trebui să-i urmeze un profesor, dacă descoperă un elev „radicalizat”, SRI menționează, într-un răspuns la solicitarea Snoop, că trebuie să apeleze la consilierii școlari, la responsabilii din DGASPC și la poliție. 

În Marea Britanie se face asta, dar se raportează către poliție

Din 2015, Marea Britanie obligă școlile și spitalele să raporteze către autoritățile locale și poliție persoanele care ar putea sprijini terorismul, care au potențial de radicalizare, în special înspre terorismul islamist. Programul se numește Prevent.

Unul dintre cei care s-au opus, Lee Jerome, profesor și cercetător în Marea Britanie, a răspuns la câteva întrebări pentru Snoop. 

Lee Jerome predă, între altele, drepturile copilului la Universitatea Middlesex din Londra. 

Fost profesor de istorie și sociologie la licee din același oraș, Jerome a publicat o carte și mai multe articole despre programul Prevent din țara în care locuiește. 

„Principalul risc este că profesorilor li se cere să ia decizii într-un domeniu în care, cel mai probabil, nu au pregătirea sau expertiza necesare”, explică Jerome. Cadrele didactice interpretează greșit anumite lucruri pe care elevii le spun sau le fac. 

„Dacă profesorul tău te bănuiește de extremism, se poate schimba relația dintre voi, chiar dacă discuția nu duce la o raportare oficială. Pentru mulți tineri vulnerabili, profesorii sunt singurii adulți pe care se pot baza. De aceea, este îngrijorător că programul ar putea afecta această relație de încredere”, a explicat Lee Jerome, profesor și cercetător în Marea Britanie. 

Ce au spus că vor face inspectoratele școlare din România

Am întrebat și inspectoratele școlare despre abilitățile dobândite de profesori și despre ce urmează să facă. Printre aceste se numără: 

• Colaborarea rapidă între școli, poliție și structurile de securitate – ISJ Vrancea.
• Monitorizarea comportamentului școlarilor din perspectiva indicatorilor radicalizării, extremismului religios – ISJ Arad.
• Raportare către instituțiile partenere: SRI, MAI, Ministerul Educației – ISJ Harghita.
• Identificarea și prevenirea radicalizării și terorismului în rândul tinerilor –  ISJ Bacău.
• Dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor – ISJ Ialomița.

Ce spun profesorii că au înțeles din training, în articolul din Snoop.